cristal

Intuiţie corectă

Acum o sută de ani sorbeam aromtris dobrogean fabricat de mine
cu vechimea imprimată în efecte. Aveam peste... două sute de ani!
Posedam un singur pahar adânc, din cristal
muindu-ţi buzele în lichidul vâscos, castaniu
îl binecuvântai fără să-l bei,
era tare, aspru şi îţi muşcai pielea până la sânge
Răvăşit lingeam pereţii clipei ascunse
privindu-te în ochi
şi culmea... erai mulţumită!
Din nou cuprindeai cupa cu degete subţiri
umezind-o cu buzele înstelate
după care mă puneai s-acopăr urmele trecerii tale fierbinţi.
Încurcam arsura sărutului cu licoarea catifelată
ce îmi amintea aroma dudelor prea coapte
iar totul se destrăma în urzitul miilor de fibre multicolore.
Prin tine universul se destăinuie
se destramă
se curbează leneş şi se dă peste cap într-o spirală malformată
şi planşa creierului se roteşte neîncetat
arătându-mi unde se formează gândurile unei libertăţi anihilate.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

William H. Herndon

Aici la fereastră, în vechea casă
Ridicată pe coama dealului, cu vedere până departe în vale,
Zilele mele de trudă au ajuns la final; aşezat pe ruinele propriei vieţi,
Am scormonit zi de zi prin memorie,
Aşa cum cineva priveşte într-un glob fermecat de cristal,
Şi am revăzut într-o lumină de vis figurile din trecut
Defilând dincolo de geam
Prin incredibilele sfere ale timpului.
Am văzut un om ridicându-se din brazdă ca un uriaş din basme,
Un om care s-a încredinţat pe sine însuşi unui destin fără de moarte,
Conducător de mari armate, capul republicii,
Adunând lalolaltă într-un ditirambic şi creativ cântec
Grandioasele speranţe ale unui popor.
Dar, în acelaşi timp, Vulcan stăpânul focurilor
Şi spiritele malefice din ceruri
Făureau scuturi şi săbii indestructibile.
Priveşte în cristalul fermecat!
Se vede cum el se grăbeşte
Către locul unde drumul lui se intersectează cu drumul
Copilului lui Plutarh şi Shakespeare:

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

O veste tristă!

O veste tristă! Tată, ai plecat...
Aud în mine clopotul bătând,
Şi satu-ntreg... şi noi ne-am întristat
Tu ne-ai lăsat pustii şi lăcrimând.

Azi, tatăl meu, zis Apetroaie Anton,
Pierdut de noi în anul '90
Îşi duce-aici al nemuririi somn,
Încătuşat de vremurile reci.

Ghirlanda plânge... Lacrimi de cristal
Se scurg din suflet, tată, iar şi iar.
Octombrie... o toamnă ne-ai lăsat
În suflet... zi de 9, gând amar.

Iisus în suferinţă-i răstignit...
Mă plec şi îngenunchi. Ne-ai părăsit,
Cuvintele de-acum sunt în zadar
Fotografia ta imi e amnar.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi sărbătoresc pentru mine

În zori de zi am rătăcit
printre pliurile vieţii mele unde,
amintirile aniversărilor au rămas
proaspete ca şi faţa unui copil poznaş.
Copilă fiind de-ajuns îmi era
o mică cutie cu trei funde roşii
pe scara fericirii voioasă urcam
cu mâna ceru-atingeam
şi de lumina solară ochii-mi umpleam.
Văd însă şi aniversări
când inima de lacrimi era plină,
pacheţele cu daruri lipseau şi nu era lumină...
Lumea întreagă o simţeam ca duşman,
un cer cenuşiu îmi era talisman
şi de lume eram mereu mai străină.
Azi însă, după ce am învăţat
să fac pace cu cealaltă eu,
sărbătoresc căci cunosc sensul durerii
şi ştiu că din lacrimi cresc florile mierii.
Astăzi sărbătoresc pentru mine,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire roşie

ochii mei întorc-n priviri, jeanşii tăi de aseară
rochiile s-au diluat în roşu
şi ard
memorii în mii de bărbaţi

o gură sărutată adună nopţile
îmbrăcate în nuduri albe

ning copacii, lumini printre ei
rădăcinile lor scriu cu cer, pentru noi
casele oamenilor privesc pitic încăperile noastre
o bicicletă-şi plimbă roţile, de copil, prin jăratecul căminului
alergând în flăcări, herghelii
eram, am fost

un câine ne latră la lună trecutul
nu-i pare rău, n-am fost strigoi
un colţ de bloc, o scară, o stradă, din umbră
ne pândeşte, prima-ncleştare-n sărut
frunzele parcului îndrăgostit ne plimbă prin minte

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (iunie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire roşie

ochii mei întorc-n priviri, jeanşii tăi de aseară
rochiile sau diluat în roşu
şi ard
memorii în mii de bărbaţi

o gură sărutată adună nopţile
îmbrăcate în nuduri albe

ning copacii, lumini printre ei
rădăcinile lor scriu cu cer, pentru noi
casele oamenilor privesc pitic încăperile noastre
o bicicletă-şi plimbă roţile, de copil, prin jăratecul căminului
alergând în flăcări, herghelii
eram, am fost

un câine ne latră la lună, trecutul
nu-i pare rău, n-am fost strigoi
un colţ de bloc, o scară, o stradă, din umbră
ne pândeşte, prima-ncleştare-n sărut
frunzele parcului îndragostit, ne plimbă prin minte

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (iunie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un bazar sentimental

Stofe vechi, o mandolină,
Un Cézanne şi doi Gauguin,
Patru măşti de bronz:
Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin,
O sofa arabă, două vechi icoane bizantine,
Un potir de-argint, mai multe vase vechi de Saxa, pline
Cu mimoza, tamburine spaniole, lampioane
Japoneze, trei foteluri cu inscripţii musulmane,
"Fleurs du mal" legate-n piele de Cordova,
Şi pe pian:
Charles Baudelaire şi-alături Villiers de l'Isle-Adam...

Toate sunt ca şi-altădată...
O, bazar sentimental!...
Toate sunt ca la plecarea mea - dantelă şi cristal...

Şi cu toate-acestea, câte tocuri nu-şi lăsară forma
Pe covoarele-ţi bogate de Buhara?
Şi-n enorma
Ta colecţie de patimi, câte buze nu-ncercară

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Falanga literară şi artistică, I, nr. 3 (24 ianuarie 1910)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

ASTĂZI SĂRBĂTORESC PENTRU MINE

În zori de zi am rătăcit,
pliurile vieţii am răsfoit...
Amintirile aniversărilor au rămas
proaspete ca faţa unui ţânc poznaş.
Copilă fiind de-ajuns îmi era
o mică cutie cu trei funde roşii,
pe scara fericirii sufletu-mi urca,
cu mâna-i firavă ceru-atingea
şi cu lumina solară ochii-mi umplea.
Întrevăd însă şi aniversări
când inima de lacrimi era plină,
pachete cu daruri lipseau şi nu era lumină...
Întreg universul îl simţeam ca duşman,
un cer cenuşiu îmi era talisman
şi de lume eram mereu mai străină.
Azi însă, după ce am învăţat
pace să fac cu cealaltă eu,
sărbătoresc, deşi pe-nserat,
căci cunosc acum sensul durerii
şi ştiu că din lacrimi cresc florile mierii.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam şi Eva

Şi-n ziua aceea când ne plimbam tăcuţi prin casă
Deşi mergeam pe parchet, simţeam o pădure în jur
Din când în când mai trosnea o creangă uscată
Căzută din ziua de ieri, întorceam capul speriată
Cu impresia că mii de ochi ascunşi ne privesc prin pereţi

Îmi place să cred şi acum că te plimbai prin mine
Că-n gândurile tale eram o alee lungă şi subţire
Un drum săpat în neant care garanta drepul la iubire

Eu asta făceam, păşeam încet, încet prin viaţa ta
Aşa cum păşesc soldaţii prin zonele minate
Era linişte şi senin, doar corbii se-auzeau
Şi-un mare gol mă striga să mă plutească în inima lui

Ne-am împreunat palmele şi ne-a ieşit un bol de cristal
Am intrat nestingheriţi în parcul de distracţii ivit

Era cald şi plină vară, când orice era posibil, mai ales să fii copil

[...] Citeşte tot

poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Babilon II

cuţitul ce-a ajuns la dincolo de os
şi dincolo de tot ce nu mai doare
ar fi un simulacru valoros
să ridicăm din el ceva spre soare

şi atunci aici al doilea Babilon
din sticlă şi inox şi lut la temelie
ar împăca superlativul unui don
cu un popor în prag de nebunie

cu foc de artificii şi mortar
am incleşta metalul din petarde
şi sticla care lacrimi de cristal
a transformat uşor în miliarde

zăpada de aprilie subit
căzută în noroiul ţărişoarei
e tot ce-a mai rămas de neclintit
şi mai de preţ din mazilitul cioarei

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (22 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!