Poezii despre ïżœndoiala de sine, pagina 29
De unde nu știi
De unde nu știi
cad pe suflet picuri de lumină,
ploaia cu mântuire celestă
ce înverzește pământul
și se întinde ca un spirit
ce nu moare niciodată.
Stă printre oameni și le oferă liniște
chiar și când ei se neglijează.
Lumina se multiplică pe sine
până-n adâncul nelucrurilor
unde cunoașterea sapă în univers,
nu se oprește din drum,
dar drumul e nesfârșit
și nesfârșitul nu-i uman.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semn 3
Tu nu-nțelegi că cel mai greu e sentimentul?
Tu nu-nțelegi că sentimentul unei pietre
o smulge și o zboară și-o atârnă
și-o plutește?
Tu nu-nțelegi că noi cădem lăuntrul nostru?
Că sentimentul de lăuntru
îl ținem greu, răzbătător prin pietre.
Tu nu-nțelegi aceasta?
Tu nu-nțelegi că stelele în sine
sunt un lăuntru din lăuntul depărtat?
Tu nu-nțelegi că albul în desime
e negru împărat?
poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri și semne (1982)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Alerg desculț
pe malul ce-aproape se surpă
prin ploaia ce cade sub formă de aripi.
E voluptatea ce-o încerc ca pe un refugiu
al uitării de sine!
Sub dealul astral, m-ademenesc
cărările anotimpului din clepsidră.
Pășește ușor! Aproape de suflet
sunt livezile în floare, iar printre nori
zvâcnește trena de mătase
a amintirii.
In toți, iubirea e neclintitul timp
ce lasa-n suflet,
o pasăre cu aripile-ntinse.
poezie de Violeta Pasat (februarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat hipocratic
Scump nu e niciodată
A ști o cumpănă să faci;
Nu irațional, uitată,
Atunci când nu mai ești cârmaci,
Trezindu-te o zi, nu bine,
Altul, de nerecunoscut,
Topit, fără control de sine,
Epuizat, cu chip de lut
Amorf, fără de zi ce vine...
E încă timp de judecată!
Dar cât de ieftin e; ce ai,
E să-ți porți grija ca un tată...
Atât... Dacă-i prea mult să dai
Uitând, avar, că viața-i una...
Răspuns... N-o îmbuiba într-una!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarta unui artist (dedicata Madalinei Manole)
Daca ar fi murit
Simplu,
Rapusa doar
De durere,
Poate ca nimeni nu ar fi inteles.
Dar nu a murit deloc simplu,
A murit de tot
Pentru ca toata lumea sa inteleaga
Ca fara suflet
Nu existam
Si lumea nu are sens.
Lacrimi care nu cad,
Frunze care nu se vestejesc,
Flori care nu infloresc
Niciodata.
Simplu
Se usuca
[...] Citește tot
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nihil sine nihil
Când eșuează câte-un sentiment,
Ai vrea să se-ntâmple
în mod unic,
asemeni orcilor din Peninsula Valdes. (hunting strategy)
Da' și ălora, când le iese, le iese:
Se-ntorc în ocean
cu puiul de focă-ntre dinți.
De vârfurile coarnelor ibecșilor indiferenți
Coboară să-și frece chiloții
femeile înger -numai că
Îngerii nu sunt femei
și nici nu poartă chiloți.
poezie de Traian Rotărescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerașul meu
Înger, îngerașul meu,
Ocrotește-mă mereu!
Ajută-mi când dau de greu,
Fă-i pe plac lui Dumnezeu.
Îngerașul meu iubit,
Cât Iisus a suferit!
Pentru ale noastre păcate,
Pe sine s-a dat la moarte...
Eu acum te rog pe tine,
Pentru legile divine,
Îngeraș, să-mi fii la greu
Și să mă păzești mereu.
Ajută-mă să merg mereu
Pe calea lui Dumnezeu!
Înger, îngerașule,
Luminează-mi căile!
rugăciune pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mecanică fină
înainte să intre
la filologie a dat la... mecanică
la mașini utilaje
profesorii
vorbeau cu o vraje
aproape poetică (?!) despre puterile strungului
despre subtilitățile frezei
despre buclele
șpanului răsfirat pe mormântul
omului veșnic
nou ridat de emoții confuze
înainte să intre
mecanic și trist
la o... facultate,-n sistem
să admită
în sine tot golul
de aere
extrafine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu n-am știut
N-am fost stăpân pe inima ta,
Am practicat stăpânirea de sine,
Stăpânul ți-a fost altcineva,
Chiar și-atunci când erai lângă mine.
N-am vrut să îți arăt că știu,
Am vrut să știi că te iubesc,
Și-ai înțeles într-un târziu,
Că despărțitul e firesc..
A fost mai mult greșeala mea,
Nu te-ai ferit, eu n-am știut
Că dragostea n-are cum crește,
Când nici n-a început...
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ut pictura poesis
Să vezi ce poți să vezi doar cu genunchiul
aproape c-aș avea păreri
să dorm cum doarme-n sine o tăcere doar mișcându-l
aproape că-aș crede-n învieri
să mergi la valea văii cum Canopus,
steaua cea galbenă și fixă
mai că aș scrie vreun opus
mai că aș zgâria vreo obeliscă
un țip în fruntea nimănui nesângeros
pe nici un fel de frunte și de cruce
stau singur și nevorbitor și somnoros
și n-aș pleca dar tot m-aș duce
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!