Mama Naturďż˝

Copilul şi zarea

Ţi-e dor de a ta mamă,
dar "zâna" e plecată -
la margine de
lume,
norocul ea îşi cată.

Încerci s-ajungi din nou
la vremea din poveste,

o aripă e frântă,
iar cerul nu mai este.

Privirea-ţi încordată
ajunge până-n
zare,

ce jilav toarce ochiul
când mama nu apare!

Cu amintiri trezeşti

[...] Citeşte tot

poezie de N. Petrescu-Redi (februarie 2020)
Adăugat de Njcolae Petrescu- Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde...

Acolo unde soarele
sărută întâi pământul,
Acolo-mi sunt izvoarele,
acolo îmi port veşmântul.
Acolo ochii i-am deschis
şi am rostit cuvântul mamă.
Acolo braţe am întins,
spre tine, dulce mamă.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

"M-a făcut mama... student"

Mama m-a făcut student,
Frumuşel, inteligent...
Ce scriu, nu citesc un an,
Fi'ndcă sunt "european".
... Măi Leano!

epigramă de Ştefan Buzărnescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (29 aprilie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am o mamă a nopţii care mă adoarme şi se culcă cu mine şi una a zilei care mă deşteaptă, îmi dă să mănânc şi e cu ochii pe mine să nu mi se întâmple vreun rău. Care din ele e mama vitregă?

aforism de Cornel Stelian Popa (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, cântec ars de vară

Mamă, cântec ars de vară,
Sfântă veghe, nopţi de jar,
Ca de veste o vioară,
Mă-nfior de tine iar!

Mama mea -urcuş de sapă,
Cerul vieţii mi te scapă,
Mi te scapă joc cu joc,
Dor de viaţă, clocotind,
Gând de dragoste şi foc,
Peste vise, viscolind!...

Dar să ştii că orice sară,
Orice rază de noroc,
Va fi chipul tău de vară
Şi cămaşa mea de foc!...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru tine mama mea

Dintr-o inimă de nor

Îţi fac astăzi mărţişor.

Fir de soare are-n el,

Alb curat de ghiocel.

Guleraş de mucava

Pentru tine mama mea.

Am făcut şi un şiret

Să ţi-l prind acum în piept.

poezie de Camelia Opriţa (8 martie 2007)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un copil se odihneşte în pântecul mamei sale, el nu poate să-şi vadă mama şi nu poate plânge ca mama sa să vină la el. Amândoi sunt acolo, dar nu se pot vedea unul pe altul. Toţi suntem în pântecul Adevărului Infinit.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine, mamă

Mi-e dor de tine, mamă.
Mi-e dor de mâna ta.
Aş vrea să-ţi pun în palmă
Toată iubirea mea.
Să-ţi întâlnesc privirea,
Să văd cum îmi zâmbeşti,
Să-ţi simt, mamă, iubirea
La piept când mă-încălzeşti.
Mi-e dor să trec cu mâna
Prin părul mătăsos.
Mi-e dor să-ţi aud gura
Cântând ceva duios.
Dacă-mi promiţi că vii
În braţe am să-ţi pun,
Un buchet de trandafiri,
Din grădina de la drum.
Am să te-aştept pe punte,
La mine să ajungi.
Să mă săruţi pe frunte,
În braţe să mă strângi.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (2 februarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

te-am visat, mamă, trecând
peste câmp înalt de zare,
zbor de paseri călătoare,
timpul tău amestecând.

te-am strigat ca să mai stai
să te văd si eu pe culme.
spre ce început de lume
tu ca îngerii plecai?

erai plânsă şi aveai,
aripi albe, dor de mamă,
şi mi se făcuse teamă,
te strigam şi n-auzeai.

zbor de paseri argintii,
ce te duc în vis uşoare,
îngropate-n veşnicii,
triste si nepăsătoare.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (16 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

mi-e dor de normalitatea
ta mamă!
nu te recunosc în fiinţa
blocată în gânduri
ce-şi numără spaimele,
traversează noaptea trează
înghiţind capsule
să uite că stelele nu se pot
număra,
eu cred
că poţi uita de sfinţi
dar niciodată
o inimă

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!