�i�eica, gheorghe

Cine-i fata?

Într-o bună zi-n grădină
A intrat, cam decoltată,
Cu pas gingaş de felină
O încântătoare fată.

Pe unde calcă răsar flori
Şi saltă-n zbor mici fluturaşi;
La semnul ei apar cocori
Şi crapă-n ramuri muguri graşi.

Cine-i fata zâmbitoare
Care-n urmă-n iarba rară
Ghiocei şi lăcrămioare
Lasă peste tot pe-afară?

Cucul, ce prin văi se-ascunde
Şi se culcă-n crânguri seara,
Mă strigă: - Îţi voi răspunde!
Fata asta-i Primăvara!

poezie pentru copii de Gheorghe Vicol
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultă cum plânge pădurea

Ascultă cum plânge pădurea,
Pe strune de vifor cumplite!...
Ascultă cum plânge pădurea
Pe ramuri de vânt răsucite!...

Ascultă cum geme pământul,
Când focul din pântece-l scurmă!...
Ascultă cum geme pământul
Şi cum se cutremură-n urmă

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu bateţi cuie în geam niciodată

mai bine jucaţi-vă de-a baba oarba
de-a muma pădurii printre cioate
de-a uliul şi porumbeii nu
e la fel de aiurea ca şi ziditul monastirilor
dinspre turlă spre veşnica temelie

chiar aşa tovarăşi de iluzii
vă rog să nu faceţi cuib alături de pasărea aceasta
nici prea verde nici prea albastră
ouăle ei sunt prea căutate ca să rămână întregi

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angelică lumină

Angelică lumină, îngenunchind de rod
Şi geometrii albastre, în pururea exod,
Vin să-ţi descopăr raiul şi gloria sixtină,
Pe cerbi de-mpătimire şi vrere carpatină.

Angelică lumină de sori, în cavalcadă,
Dezgheaţă-mi năzuinţa şi gândul de zăpadă,
Ciopleşte-mă din piatra aceluiaşi mister,
În care-ngheaţă zborul şi visul efemer!

Adună-mă-n cupola virtuţilor astrale,
Pe aripi de baladă şi imnuri ancestrale,
Manole să-mi zidească în Argeş o fântână,
Cu lacrimă de cântec şi dragoste română!

poezie de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să refuz

Ce să refuz şi ce să mai accept?
Toate cuvintele miros a moarte
bat clopotele-amurgului în piept -
mirosul lor, copile, ne desparte!

Încep o floare şi-o termin în zori
mi-e îngerul bolnav şi mă refuză
dă-mi, Doamne, plânsul unei mari candori
şi dă-mi ninsoarea pruncilor pe buză!

Dar nu mai sunt cuvinte ca să spui;
o spadă se sfărâmă între oase -
mi-e îngerul bolnav şi boala lui
în cerul tot a moartea mea miroase...

poezie de Gheorghe Istrate
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi soarele a scăpătat

Sonete disperate:

Frate Pituţ, iartă-mă că plâng
(în memoria lui Gheorghe Pituţ)

Şi soarele a scăpătat
Pe după dealul cu spinarea
Înfiptă-n ceruri precum marea
Învolburată pe-nserat

Şi a căzut din cer lumina
S-au stins şi stelele cernite
Şi toate par a fi silite
Să dea numai pe mine vina

Dar eu sunt umbra, nu culoarea
De ce vreţi să distrugeţi floarea
Ce străluceşte o clipită

Mai bine daţi-mi mie visul

[...] Citeşte tot

sonet de Ioan Lila
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Riscul de a trăi

A trăi prudent
copleşit de patimi
a trăi recent
după alte datini
a trăi cu spaima
de a nu muri
a trăi cu faima
de a nu iubi
a trăi în taină
ca într-un pustiu
a trăi în haină
de... cedat de viu
a trăi în pace
pe timp de război
a trăi că-ţi place
tot dând înapoi
a trăi cu riscul
unui mal abrupt
a trăi când fiscul
te ştie corupt

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Gurău din Zâmbete rimelate (aprilie 2008)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezorier

Ce-am să-i aduc iubitei? Vai, ajunse
în mine umbra ei să se sculpteze
cu dulci firide şi conture treze;
i-aduc o pernă plină-ochi cu frunze.
Trezorier al toamnei, înc-o dată
în lume fug cu merele (şi-o fată)
cu ultima, din veacuri diligenţă,
vă las, se pare, palida-mi absenţă...
Ţin frunzele cu disparate serii,
bancnote mari, când ronde, când alunge
cu care-n copilie am ajunge,
republici am corupe şi imperii,
dar făr. de veste iarna ne străpunge
cu, sângerând, nervurile tăcerii...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joaca de-a timpul

se dedică omului de la putere

El s-a dat rapid de-a dura,
doamne cât s-a dat;
Timpu-şi respecta măsura,
nicicum n-a cedat...

S-a rostogolit făptura,
fuga de păcat;;
Folosise cotitura,
n-a mai aşteptat...

S-a ascuns crezând, figura
să-l fi protejat;
Doar atât că partitura
altul i-a cântat...

Şi de-aici harababura;
ştiţi ce a urmat?...
Foloseşte impostura

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din tăcerea trecută sub tăcere

aşa se nasc revoluţiile
aproape subversiv
ca o moarte acceptată de copil
oricum nu trebuie să fiu surd ca să ascult tăcerea
din când în când ar trebui să o provoc
să-i dau un brânci
sau chiar să o ciupesc nemilos de vintre
ca să ţipe un pic
să se înalţe spre cer
să se coboare în adâncuri
sau pur şi simplu să erupă
precum vulcanii
din prea multa linişte adunată

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!