sa ne iubim luni cu patos

Omul

Venim pe lume singuri,
Lăsând în urmă, plânsuri
Amare, dulci, cutremurătoare
Ce tăinuiesc a noastră purtare.
Trăim răsăritul, uitând de apus
Iubim ceva, care cândva ne-a străpuns,
Nejudecând sărim după o scânteie
Care defapt, alături se afla focul ce-i cheie...

poezie de Gabriela Spătaru (22 octombrie 2017)
Adăugat de Gabriela Spătaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Douăzeci de ani

Am douăzeci de ani şi mă exprim
Într-o odaie de hotel, spre seară
Stăm împreună, cei ce ne iubim
Înfioraţi de iarna de afară,
De ce să mint, prietenii mei nu-s,
Dar vuiet la fereastră dă târcoale...
Închipuirea-mi numai v-a adus
Prieteni dragi, pe scaunele goale,
Dau un ospăţ - am douăzeci de ani.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezi că putem spune acum

cu inime deplin împănate: acesta
este rodul pântecului nostru?
şi eu
am lustruit la o proeminenţă măreaţă-n ultimele nouă
luni, de plăcere, petrecute într-o paternitate
şi ce
va tot am învăţat despre sarcina fulgilor
în creşterea stratului infantil de zăpadă -
la ce
atât de murdară? - din scutece:
nu întreba cine-i mama
şi ea
are aceleaşi îndoieli strivitoare
are aceleaşi clipiri - repetate!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul Big Bang

Nedesluşit cu patos cântă
În ritmuri care dau fiori,
Cântec ce ne înspăimântă
De multe ori, de multe ori

Cu glas sonor de trubadur
Printre inflexiuni feroce,
Înverşunat prelung şi dur
Transmite emoţii prin voce

Din sunete ce se-ntretaie
Ţâşnesc fascicule de foc
Ca flăcările din văpaie,
Reverberând din loc în loc

Când serile se iau la trântă
Cu un proiect necunoscut,
Vuietul lui tot mai cântă
Într-un registru grav, acut.

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (20 iunie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să fim amici

Dacă vrei să fim amici,
hai să ne luăm de mână.
Iute să zburăm de-aici
şi să poposim pe lună.

De sus, lumea s-o privim
cum mişună pe pământ.
În linişte să ne iubim,
ocrotiţi de Domnul sfânt.

poezie de Dumitru Delcă (10 iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În umbra păsării

Numai tu
îmi poţi vedea braţele
ca pe nişte crengi
căţărate pe cel mai înalt zid;

noaptea
înfulecă vise
de faţă cu mine,
aruncând stele
orbilor;

numai tu
îmi înveţi trupul
să ia forma păsării
în timp ce ne iubim...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

*&***

astăzi nu am cuvinte în rol de mărgele
nu am nici poftă de scris
n-am cartuş
televizorul e mut de luni de zile
ştirile le citesc pe facebook
rebut
am însă ploaie şi tunete cu fulger
o durere mă ţine cu junghi
de-aş putea noaptea asta să-ntind pătura bine
picioarele să le-nvelesc
să-mi ţină de cald şi luna plină
lumina să-mi facă când merg să mă culc

poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri diferite

pentru oameni obişnuiţi
cu tălpile ninse de versuri
crude cu zăgazuri de verdeaţă
ating trupul tău de floare
desfăcută-n două părţi
aproape egale
o iarnă de şase luni întregi
şi o vară de jumătate de an
frâng o dimineaţă care stă
în cumpănă la antipozi
oamenii cad din ceruri
obrajii din vis sunt grinzi
de nori albaştri tainic strânşi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţia marinarului breton

La-începutul celeilalte ierni noi, prea-frumoşii,
Ne-am căsătorit – după Anul Nou a plecat pe mare.
Acum florile de mac ard roşii,
Iar eu sunt aici pe cheu, privind în zare.
I-aştept sosirea, având tovarăşi albatroşii,
Pe unde-o fi? Distanţa dintre noi îl doare?

"Nu plânge, curaj, coniţă,"-mi spune căpitanul;
"Se va întoarce curând acasă. Aşteaptă, fii cuminte!
Deocamdată zace într-un spital, se face de-acum anul...
La Rio de Janeiro,-n Brazilia febricidă şi fierbinte.
Nu ştiu ce boală-a căpătat, ştiu doar că trăieşte băietanul
Şi că-într-o bună zi iarăşi îţi va ieşi-înainte."

Am trimis telegramă, să aflu date mai precise,
La Spitalul Marinei şi-am primit răspuns a doua zi.
Citez cuvintele infirmierei, exact cum au fost scrise:
"Soţul tău iubit nu va muri;
Dar să nu te-aştepţi la un barcaz cu velele întinse –
Nu pot, desculpa-me, să-ţi spun din ce pricini. "

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Robert William Service, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretul toamnei

S-a întors toamna de unde
Nouă luni a petrecut,
Însă ceva grav ascunde:
Nu-i cea de anul trecut.

Asta e c-un an mai mică,
Şi mai tânără apare,
Mai frumoasă, vasăzică...
Sau eu sunt c-un an mai mare,

Mai bătrân şi mai urât,
Ostenit de poezie...
Sper că nu voi fi pârât,
De voi, toamnei, că nu ştie.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!