Serioase/triste despre prim�vara �i biserica, pagina 27
Cum omul se saturã de bine, s-ar plictisi sã fie numai varã.
Elena Stan
Adãugat de Elena Stan
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Biserica copilãriei
Zidirea din vârful de coastã,
Acolo-i biserica noastrã,
Loc-ritul de joacã a credinþã
De copilul ce- am fost, pocãinþã...
Îi revãd ziduri groase, cu bolþi,
Sfinþi de fum, cruci de piatrã cu morþi...
Am imagini din ei încrustate
Pe vecia-mi... înspre maturitate.
Duminici am trecut, tot pe rând
Cu respect de prezenþã... crezând.
Îs al bunicii pioase-lãstar...
Eu eram, bãieþandrul de-altar.
Vãd pe preot, bãtrân, de când este,
Din tãrâm de la Prut... ce e peste...
Din Soroca cu vorbã moldavã;
Îl port în suflet, în minte... mi-e slavã.
[...] Citeºte tot
poezie de Daniel Aurelian Rãdulescu (11 iunie 2010)
Adãugat de Daniel Aurelian Rãdulescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Glasul toamnei
Regretele ajunse în cumpãna de gânduri
mã rãscolesc adesea cu false povestiri
gãsite-n neuitarea ieºitã dintre prunduri
când dorurile mute doinesc despre iubiri.
Afarã frigul toamnei, venitã fãrã teamã
pe aripa îngustã a unui vânt tãios,
din vara alungatã îºi ia pretinsa vamã
a zilelor senine, întoarse-acum pe dos.
Prin parcurile goale scaieþii mor de ciudã
cã movul din corole a devenit doar puf,
din care smulge vântul, cu aripa sa nudã,
ciudate ºomoioage umplute cu nãduf.
La ora insomniei aud cum toamna-mbracã
veºminte reci þesute pe margini de fior,
cu amintiri furate din vara care pleacã,
pe-o cale nevãzutã, spre alt tãrâm, în zbor.
poezie de Corneliu Neagu din Timp ºi destin
Adãugat de Corneliu Neagu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Ideea cã sclavul negru era un vãr fãrã noroc al omului alb, înnegrit de soarele tropical ºi lipsit de binecuvântarea creºtinismului ºi a civilizaþiei, a avut un rol important pentru sentimentalii din perioada Rãzboiului Civil, ºi ne-a luat cincizeci de ani sã învãþãm cã un negru nu se transformã într-un alb dacã vorbeºte engleza, se îmbracã cu haine bune ºi merge la ºcoalã ºi la bisericã.
Madison Grant în Trecerea marii rase (1916)
Adãugat de Simona Enache
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Pãcatul e permanent... ca viaþa. El rãmâne acelaºi, dar are anotimpuri ºi vârste: primãvara, vara, toamna, iarna.
citat celebru din Lucian Blaga
Adãugat de Fumed
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Nostalgie...
Bunã ziua domniºoarã
te aºtept cu flori în garã
întro lungã zi de varã
trenul stã sã nu aparã
bunã ziua domniºoarã...
Sara bunã domniºoarã
mã îmbãt cu apã chioarã
sper sã nu fie gargarã
trenul a venit de-o oarã
eu te-aºtept deºi e sarã...
Mai stau doar o orã-n garã
scumpã floare domniºoarã
de nu vii în astã varã
dragostea poate sã moarã
ziua bunã domniºoarã...
Timpul nu aºteaptã, zboarã
ºi... vezi bine, bunãoarã
[...] Citeºte tot
poezie de Gheorghe Gurãu (8 februarie 2010)
Adãugat de Gheorghe Gurãu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Ridicã paharul pentru acea zi scurtã, fericitã de varã care este copilãria...
Knut Hamsun în Victoria, p. 246 (1967)
Adãugat de Kocsis Francisko
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Dacã în lume este mai întâi viaþa ºi apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea ºi apoi viaþa.
citat clasic din Sfântul Augustin
Adãugat de Ion Untaru
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Va veni o zi când omul se va lepãda de Dumnezeul sãu, când Biserica se va îndoi aºa cum s-a îndoit Petru. Lumea va fi atunci ispititã sã creadã cã omul a devenit Dumnezeu. În bisericile noastre, creºtinii vor cãuta în zadar lumânarea aprinsã unde Dumnezeu îi aºteaptã. Asemenea Mariei Magdalena, în lacrimi înaintea mormântului gol, se vor întreba: Unde L-au dus?
Camelia Opriþa în Cerºetori de existenþã
Adãugat de Liviu Filip Dobrin
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Toatã vara la ogor ºi iarna cu tãgârþa la obor.
proverbe româneºti
Adãugat de Micheleflowerbomb
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!