o balada tara moldova

Lor ce le pasă cum e trăiul

În ţara asta, ţara pâinii
Să aibă pâine chiar şi câinii
Guvernul nostru ne obligă
S-avem o zi de mămăligă
Lor ce le pasă cum e trăiul
Scumpiră trenul şi tramvaiul
Scumpiră tot, la cataramă
Până şi pâinea şi tutunul
Şi când înjuri pe şleau de mamă
Ei, cică, eu fac pe nebunul

poezie clasică de Constantin Tănase
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că în această primăvară...

Poate că, în această primăvară,
Cu graniţe scăldate-n fulgi de îngeri,
Care albesc o ramură de ţară,
Să-ndepărteze-un anotimp de plângeri,

Poate că, în această re-nviere,
O lacrimă din Cer, dacă renaşte,
Albind, un timp în care e tăcere,
Uitând de răstignirea-n prag de Paşte,

Poate că, în această primăvară,
În care sânge-mprăştie azi norii,
Ar trebui să ne-amintim de-o ţară
Pe care o purtau în zbor cocorii,

Atunci când lumii îi duceau de ştire,
Că dacii, la-nviere-n primăvară,
Ştiau a pune norilor poprire,
Să nu plouă cu sânge-n a lor ţară!

poezie de Pavel Lică din Chemarea lupului alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prutul

Foiuleană verde-verde
Printre brazi şi stânci se vede
Firicel de apă vie
Ce se lasă spre câmpie,
Curge, curge-ncetişor,
Străbătând uşor, uşor
Plaiul legănat de dor,
Dinspre nord spre largul zării,
Plaiul nostru dat uitării,
Aripa de est a ŢĂRII.
Toporaşi şi viorele,
Scapă-ne, Doamne, de rele,
Că de trei sute de ani
Am fost vânaţi de duşmani,
Când de turci şi când de ruşi
Până-n '92, acuşi.
Dă-ne, Doamne, pe pământ
Libertate şi cuvânt
Cum era cu Ştefan Sfânt.
Ia-ne zilele amare

[...] Citeşte tot

poezie de Tatian Miuţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada ultimei iubiri

Strânge-mă-n braţe, iubito, strânge-mă tare,
Cum ai strânge un prunc, nu un aspru bărbat,
Pregătit de la prag pentru altă plecare
Şi-n al cărui văzduh alte clopote bat.

Eu nimic nu mai am din străvechea mea fire -
Nestatornică, rea şi pierdută-n poveşti,
Dar tânjesc, în sfârşit, după prima iubire,
Aşteptând-o să crească din cea care eşti.

poezie celebră de George Ţărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubită ţară, ce-ai ajuns!

În România mea de glorii -
Frumoasă şi sofisticată,
Zac adevăruri peremptorii,
Ce nu se schimbă niciodată.

Acei ce-şi dăltuiesc averea,
Tot înşelându-i pe cei mulţi,
De partea lor va fi puterea,
Cu cât mai lipsiţi de virtuţi!

Pe când acei care muncesc
Ajung slugi la nişte "poame",
Nu doar că nu se-mbogăţesc
Ba mai mult, pot muri de foame!

Pentru vacanţe se găsesc
Locuri mirifice – o droaie
Pe plaiul nostru românesc...
Dar noi mai nou, plantăm gunoaie!

[...] Citeşte tot

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţară

Pe dealuri se-naltă solare
podgorii albastre şi sonde.
Râuri spre alte seminţii
duc slava bucatelor blonde.

Ţara şi-a-mpins hotarele
toate până în cer.
Pajuri rotesc – minutare în veşnicul ceas -
peste câmp şi oier.

Fluturând în vesminte
de culoarea sofranului,
ard fetele verii ca steaguri
în vântul şi-n râsetul anului.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţară a doinelor

istoria ţării a fost scrisă cu sânge
tratate meschine i-au schilodit trupul
Basarabia suspină neîncetat plânge
dar mai sunt lumini să-i mângâie chipul

ani lungi de chin revoluţii războaie
au îndurat românii mult compătimiţi
eroi se zvârcolesc pe drumuri de noroaie
luptând pentru dreptate împătimiţi

ţară a speranţelor cu munţi înţelepţi
fiii tăi s-au răspândit în lumea întreagă
Dumnezeu mai ştie încotro te îndrepţi
treci prin crize dar viaţa ţi-e dragă

ţară a doinelor plâns de nai şi vioară
sub tălpi de iubire tot răul o să piară

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că-i cel mai mare chin

Eu cred că-i cel mai mare chin
Să fii în ţara ta străin,
Să vezi pământul strămoşesc,
Din tot ţinutul românesc,

Vândut de-a lungul şi de-a latul
Străinilor, şi-acuma satul
E gol şi trist, dar cum să fie?
Când în frumoasa Românie

Au mai rămas, uitaţi de soartă,
Vreo câţiva bătrânei la poartă,
Cu gândul dus, privind în zare,
La câmpuri, cu durere mare,

Căci se închină-n toamna vieţii,
Când văd ciulinii şi scaieţii,
În locul holdelor de aur
Din ţara lor, ca un tezaur,

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti ţara mea

Îţi mulţumesc iubită tară,
Că grijă ai avut de mine,
De a fost iarnă, de-a fost vară,
De a fost rău, de a fost bine...

M-ai învăţat cu zestrea ta,
Din frageda-mi copilărie,
Ce e un munte, o vâlcea,
Un deal, o vale, o câmpie...

Mi-ai arătat pe cer cum zboară,
Privighetori cu tril zglobiu,
Pe plai cum zburda-o căprioară,
Cum lupii urlă a pustiu...

Mi-ai dat un dascăl şi o carte,
Să-nvăţ să scriu şi să citesc,
De-o pâine-n viaţă sa am parte,
Şi pentru toate-ţi mulţumesc...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să trăim în pace

Fraţilor hai să trăim ca fraţii.
Chiar de nu vorbim aceeaşi limbă.
Căci părinţii ne sunt carpaţii
Şi vatra ţara noastră sfântă.

Trăim pe o palmă de pământ.
Ne -am născut toţi într-o ţară mică.
Hai să o iubim
Şi de nimeni să nu avem frică.

Căci frica naşte ură,
Hai să nu ne mai duşmănim.
Chiar de nu avem aceeaşi cultură
Uniţi toţi trebuie să trăim!

Fraţilor hai să trăim în pace,
Chiar de nu suntem de acelaşi sânge.
Căci ca o mamă bună ţara noastră
Pe toţi la pieptul ei cu drag ne strânge.

poezie de Vladimir Potlog (19 iulie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!