Poezii despre mielul bland suge, pagina 27
O stea în noapte
O stea în noapte sărută albastrul blând
Și din pustiu mă mistuie minciuna,
Icoana casei se pierde lunecând
Pe drumul meu hoinar dintotdeauna.
Din umbra mea am smuls un colț de pământ
Să nu uit locul prin care-am petrecut.
În păr purta-voi pădurile de vânt,
Tălpile să-mi fie murdare de lut.
Aud o cruce jeluind anonim
Și aprind o stea, felinar peste drum,
Când sufletul doare, atuncea iubim!
Spre care planetă voi merge acum?
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crinul
Ce parfum îmbătător are floarea cea frumoasă,
Care crește în pridvor și vrea să fie de cineva culeasă.
De un om cu inimă bună și suflet blând,
Ca să împletească din ea cunună, ca s-o poarte când e ploaie și când e vânt.
E floarea crinului albă ca luna de pe cer,
E floarea destinului plină de splendoare și mister.
Ce miros îmbătător ai tu, floare de Dumnezeu aleasă,
Ca să răspândești în jurul tău dragoste, amor și să faci viața mai frumoasă.
poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba română
Limba română este patria mea
A zis poetul demult cândva.
Limba română e sufletul meu
Zic acuma cu mândrie eu!
Limba română e dor nemuritor
A zis pământul pe care trăiește al meu popor.
Limba română este a doua mamă a mea
A zis un copil cu ochi ca de stea.
Limba română e dulce și frumoasă
A zis un bătrân care stătea singur la un colț de masă.
Limba română e tot ce v-am dat eu mai sfânt.
A zis domnul cu glasul lui curat și blând.
poezie de Vladimir Potlog (29 august 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spatele vânătorului
După ce a înconjurat pământul
glonțul vânătorului i-a întors spatele...
Sus între cerbii minunați
Înstelate coarne
norii urcă mânați
în picături de vagoane.
El stă întins cu pândă la pândă
după căpița din șoareci de zori
cu capul blând pe prada flămândă
printre fiori.
Aleargă
Aleargă-n sus silabe
îngrozite de pământ
printre tufele schiloade
mă alerg de cel ce sunt.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie
Ne mângâie toamna pe frunte
Cu raze calde, lungi, subțiri,
Când lipicioase, când rotunde-
Ca mustul strâns în amintiri!
Septembrie visează muze
Sub un narcotic blând, suav,
Lumina se coboară-n frunze-
Cu un sărut fatal și grav!
Agață-n pomi, parcă-s podoabe,
Eșarfe galben-ruginii,
Pe care vântul le absoarbe-
Purtând cu el melancolii!
Se-apleacă scurt, a reverență,
În fața verii ce s-a stins,
Luând din ea o chintesență-
Un hieratic... Rug aprins!
poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de Vasile Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taxe
Taxați-i pământul, taxați-i leafa,
Taxați-i patul, perna pe care-i stă ceafa.
Taxați-i tractorul, taxați-i focul de sub plită
Învățați-l că taxa trebuie plătită.
Taxați-i vaca, taxați-i găinile din curte,
Taxați-i pantofii, cămașa cu mâneci scurte.
Taxați-i cravata, taxați-i gunoiul menajer,
Taxați-i munca și haina din cuier.
Taxați-i țigările, taxați-l dacă suge gumă;
Bagați-i la magnetofon că taxa nu-i o glumă.
Taxați-i mașina, taxați-l la baracă.
Taxați-i drumul pe care vrea, nu vrea, îl calcă.
Taxați-i hrana, taxați-i băutura,
Taxați-l dacă gândește și nu-își ține gura.
Taxați-i pastilele, taxați-i apa de pe-acoperiș,
Taxați-i căsătoria și-orice aliș-veriș.
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul adâncimii
O fi sau nu o fi prea mare vama!...
Dar desfoindu-mă de vreri și stingeri,
Prin florile ferestrei în prelingeri,
Sufletul blând își mângâie marama,
Or fi coralii mei, după atingeri,
Meduze nesfârșite-n toată gama,
Dar de se-ncarcă cu miresme rama,
Rămân puține focuri de convingeri!...
De-aceea-n mine bate surd ideia,
Că sfredelind cenușă și capcană
Și aurul se-alege peste rană...
Dar mai presus decât este femeia,
Când nu te spulberi asuprit de mană,
Pe fața nevăzută, îți pierzi cheia!...
sonet de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Gheorghe, mucenicul mare
Patronul trupelor călare,
Omorâtorul de balauri,
Din zări apare și dispare
În plaiuri pe un cânt de naiuri.
În proorul primăverii noi
El vine blând, cu suflet cald
Și parcă păstorește oi
Și miei cu ochii de smarald.
Azi suntem mai sfioși și buni,
Zărindu-l în plai, călare
Și cu crenguțe din aluni
Îi facem... întâmpinare!
Lui Gheorghe, mucenicul mare -
Patronul trupelor călare.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai ții minte?
Tu mai ții minte ce vorbeam,
Când mă iubeai,
Când te iubeam?
În locul vorbelor de preț
Astăzi uitare
Și dispreț...
La ceasul când nu mai visezi,
Improvizez,
Improvizezi,
Doi oameni rătăcind prin lume
Nu se mai știu
Chema pe nume...
La ceasul ăsta tăinuit,
Tu mă eviți,
Eu te evit,
Și nu putem sări mai sus
Decât ștacheta
Ce ne-am pus.
[...] Citește tot
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împărații
este singurul oraș ce are
împărați la fiecare capăt,
la capătul sudic cezarul
cu sânge rece taie și spânzură
chiar și timpul îl agață în cârligul pentru carne
la capătul opus sub un maldăr de cărți
ce-i cotropesc teritoriu
un alt crai pune infinitul în fracții,
în diminețile reci
când nu are cu cine să se certe
judecă blând melancoliile,
stăpânii se respectă, nu se văd, nu-și vorbesc
stau de strajă nelinistilor creatoare.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!