Poezii despre la*multi*ani*fratele*meu, pagina 27
În zadar
În zadar mai caut în colbul amintirii,
Iarba va acoperi totul,
În zadar mai vii, făptură de vis, virtual mă săruți,
Te văd înaintea treziei, goală ca niciodată,
Ei trec și nu te văd, nepăsători,
Doar seara, în asfințit, ceva se mișcă, șarpele erotic,
Iar alteori ești doar o candelă subțire sub bolta-naltă,
Nici vânturile nu te pleacă, nici duhurile altor vieți,
Ne pasă nouă azi de slava lumii? Dar nicidecum.
Nici bună, nici nebună e lumea, las-o-n pace,
Izvorul tainic va rămâne tainic, nu cerceta nici zodiile, sunt false,
Mă-ncred în propria-mi liră, te-ncrezi în dorul tău fecund,
Să nu te temi, cu mine ești oricând, eu voi veni din ceruri, din pământ,
Orașe furnicar, să le lăsăm, mai este o pădure fără semne?
Ce sunt acele turme-n zare? Sunt legendarii zimbrii sau roboți dimensionați?
Cum mă-nchinam la Kamadeva, eram elev, erai elevă,
Veneai oricând, râdeai oricând, apoi o stea căzu din cer,
Trecură ani, trecură ierni și ploi toride, nu mai veneai,
Ai existat? Doar tu poți ști. Am să adorm curând. Ce voi visa?
Dar pentru mine vor scrie versuri norii și multicolorii fluturi.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre șerpi
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre somn
- poezii despre seară
Ziua-nvierii
E soare-n cer și cântec de clopote e-n sat
Biserica e plină de cei cari au plecat
Din zori și de cu noapte, din dealuri și cătune
Sunt Paștele! Văzduhul e parc-o rugăciune,
Și totu-i sărbătoare pe deal și pe câmpii,
Cu flori și cu izvoare, cu glas de ciocârlii:
El, El dă zilei farmec și farmec dimineții,
El morții dă repaos, dă dragoste vieții!
Dar colo într-o casă la margine de sat
Nevasta nu-și găsise nici vreme de-mbrăcat,
Nici loc măcar de-astâmpăr în ceasul Învierii.
Cu fața pustiită de viforul durerii
Ea stă-n genunchi de pază bolnavului culcat
În leagăn. Capu-i veșted îi geme răzimat
De-o dungă răbdătoare, cu mâinile sub dânsul.
Ea, veselă de-a pururi, abia știu ce-i plânsul
În zilele fetiei, și-un gând o-nsenina
De când e măritată: că Domnul îi va da
O fată, drăgălașă, cu ochii de cicoare
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre creștinism
- poezii despre sfinți
- poezii despre râs
- poezii despre durere
- poezii despre biserică
- poezii despre viscol
- poezii despre vestimentație
Colecționar
E tot mai des, din ce-a fost rar...
Să vezi tâmpiți la cârma țării,
Cătușele își punând brățării,
Bulău-i făcând... "Cărturar"!
Se bat s-adune ani mai mulți
În pușcării, să-și facă nume,
Urlând apoi la semeni, lume,
C-așa-s mai educați, mai... "Culți"!
Mint, cum adevăr nici n-ar fi
Și-orice rostit e "hors contexte",
Boul fiind tu -tot în protest-
Ce nu-i citești, nici nu-i... "Reții"!
De-altfel nici limba nu o știu...
O linsătură, toată lemne
De la "mai mari" -mai proști, pesemne-
Ăi ce-o scălâmbă în... "Inter-viu"!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 martie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre țări, poezii despre draci, poezii despre cătușe, poezii despre prostie, poezii despre minciună, poezii despre limbi străine sau poezii despre lemn
Ziua României
Ziua României
Întâi Decembrie zi măreață
Sărbătorim cum se cuvine
Să-i acordăm destulă importanță
Eu și tu dragă române.
Ziua cea mai importantă
Este astăzi la români
Zi istorică vibrantă
Săvârșită de străbuni.
Străbunicii și-au dat viata
Țară întreagă, să avem
Dar și noi avem dorință
S-o întregim dacă putem.
Sentimentul de iubire
Toți românii îl avem
Te cinstim cu dăruire
[...] Citește tot
poezie de Angelin Leru din compoziție proprie (1 decembrie 2021)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre România, poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre dorințe, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre zbor, poezii despre valoare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Doina
Ascultă,
Străine,
Ascultă,
Vecine,
Ascultă-mă bine:
De foame adus,
Tăcut la-nceput,
În casă la mine,
Ți-am scos și ți-am pus,
Din tot ce-am avut,
Și pâine și sare,
Și laptele muls,
Cald, alb, în șiștare,
Pe masă la mine.
De sete supus,
Ai vrut de băut,
Pe masă la mine,
Ți-am scos și ți-am pus
[...] Citește tot
poezie clasică de Romulus Vulpescu
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeule mare! Nu există pe Pământ o poezie mai tulburătoare și mai adâncă decât acest poem cutremurător! Românii nu au [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre vecini, poezii despre urși, poezii despre tăcere, poezii despre pâine, poezii despre oi, poezii despre naștere, poezii despre moarte sau poezii despre lut
La România
Purtând pe trup înfipta gheară
Și-n suflet drojdii de venin,
De zece ori sărmana țară,
Rămasă-n voie la străin,
D-abia putând să mai respire,
Mereu lovită de călăi
De ce te plângi c-a-ta peire
Îți vine de la fii tăi?
O nu și nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtișag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!
Trecut-au vagabunde gloate
Prin ospătosul tău ogor,
Și ți-au lăsat în urmă toate
Gogoși de vierme rozător!
Un venetic îți dă cu peatră,
Îți dă un altul cu ciomag,
Primiți la masă și la vatră
[...] Citește tot
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre viermi, poezii despre trădare, poezii despre trup și suflet sau poezii despre suflet
Celei prea vesele
Un peisaj încântător
E-ncântătoarea ta făptură;
Îți joacă zâmbetul pe gură
Ca boarea unui vânt ușor.
Drumețul trist ce-ți iese-n cale
Își simte sufletul vrăjit,
În clipa când i-a răsărit
Splendoarea sănătății tale.
În armonia de culori
Ce trupul tău îl înveșmântă,
Poeții-închipuirii cântă
Un grațios balet de flori.
Veșmântul tău multicolor
Cu inima ți-l potrivești;
Nebună, tu mă-nnebunești,
Și te urăsc, cum te ador!
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri sau poezii despre sănătate
Survolare
sunt eu acela care sunt mereu
în orice ipostază survolată
și timpul din sejur e tot al meu
și lumea, când mai lungă, când mai lată
am rătăcit aici nici nu știu când
am rătăcit aici nici nu știu cum
când căutăm o boaghe de cuvânt
și regăseam doar pasăre în scrum
și dac-a fi cumva să nu mai fiu
același chip de lut din traectorii
din umbre rătăcite prin pustiu
aș face sensuri noi, aleatorii
și bradul de Crăciun, împodobit
cu stele din Pleiadele polare
l-aș arbora la margine de schit
le-ași savura în lentă survolare
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (17 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vagabondaj, poezii despre tată, poezii despre sfințenie, poezii despre relativitate, poezii despre păsări sau poezii despre prăpăstii
Dragul meu...
Să numeri câte stele sclipesc pe cer mereu
Le număr eu pe cele care nu-s...
Tot căutând lumina spre care eu m-am dus
Căci n-am ajuns acolo, dragul meu...
Să numeri anii toți ce scriși ne-au fost pe frunți
Îi număr eu pe cei care mai vin
Și între noi să faci un pod din flori de crin
Să-ncununeze ale noastre nunți
Dac-ai să uiți acum, aminte-am să-ți aduc
De la-nceput s-o iei fără regret
Purtându-ți azi iubirea ca pe un sfânt secret
Pe care nu l-a șters al vieții truc
Când am să-ncerc să număr săruturile tale
Vor naște-n mine clipe care nu-s
În timp ce tu, încătușat, de remușcări sedus
Vei bântui-n văzduhuri ireale
[...] Citește tot
poezie de Mariana Eftimie Kabbout din Atingeri Divine
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent sau poezii despre lumină
Sat natal
lui lon Pillat
După douăzeci de ani trec iarăși pe-aceleași uliți
unde-am fost prietenul mic al țărânii din sat.
Port acum în mine febra eternității,
negru prundiș, eres vinovat.
Nimeni nu mă cunoaște. Vântul, el singur, sau plopul
de aur. Plop înălțat de-un fir nevăzut asemenea fusului.
Nedumirit turnul se va uita două ore în urma mea
până m-oi pierde din nou subt dunga apusului.
Totul cât de schimbat! Casele toate sunt mult mai mici
decât le-a crescut amintirea.
Lumina bate altfel în zid, apele altfel în țărm.
Porți se deschid să-și arate uimirea.
Dar de ce m-am întors? Lamura duhului nu s-a ales,
ceasul meu fericit, ceasul cel mai fericit
încă nu a bătut. Ceasul așteaptă
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre schimbare, poezii despre sat, poezii despre prietenie, poezii despre ore sau poezii despre negru