aurora

Poem de taină

în noaptea asta citeşte-mi în palmă
spune-mi că linia vieţii e drumul pe care
mă întorc cu sfială la izvorul din stâncă
unde mâinile părinţilor mă cuprind
mă adăpostesc mă închină
în numele tatălui şi al mamei
şi al fiului şi al fiicei
şi al duhului sfânt amin
în noaptea asta vom veghea împreună
albe năluci în cuiburi de iarbă
aripile noastre foşnesc precum mestecenii
aurora boreală ne-a aşezat pe creştete nimburi
ne vom chema pe nume
ion şi maria tată şi mamă
copil şi copilă
cuminţi aşteptând să se deschidă slăvile
cum proorocii au proorocit
treaptă cu treaptă urcăm scara de cărămidă
din pragul casei până în buza cerului
gutuii din grădină ne luminează drumul

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sminteală şi socoteală

Dacă nu-mi plătesc o rată,
Căci dobânda-i majorată;
Banca-i Bancă, nu-i tocmeală,
Iaca-mi cere socoteală!

Dacă urlu la chenzină,
Că n-am bani nici de benzină;
Foamea rupe burta "cheală",
Mi se cere socoteală!

Dacă-ntârzii trei minute,
Soaţa parcă-i cinci cornute!
Rage (Că nu-i cleveteală...)
Şi îmi cere socoteală!

Dacă ţin muzica tare,
Hop! vecine militare,
Vin la uşă cu-mbulzeală,
Să îmi ceară socoteală!

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artă poetică

Să cauţi râul ce e timp şi apă,
Să-ţi aminteşti că timpu-i tot un râu,
Să ştii că ne petrecem ca un râu
Şi-al nostru chip se oglindeşte-n apă.

Să simţi că veghea este tot un vis...
Visând că nu visează... şi că moartea,
Ce spaimă aduce-n suflet, este moartea
Din noaptea rece ce se cheamă vis.

Să vezi în zi, în lună, -n an simboluri
De ani şi luni şi trecătoare zile.
Jignirea s-o transformi a ăstor zile
În muzică, în zvonuri şi simboluri.

Să vezi în moarte-un vis, în asfinţit
Un aur trist - aceasta-i Poezia,
săracă, fără moarte. Poezia
Se-ntoarce-n auroră şi-asfinţit.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mierea mea, amarul meu

Dacă prin capcana sorţii
Te-ar zdrobi un curcubeu,
Dragul meu, tu, chinul meu,
Aş jeli în poala morţii.

Dacă m-ar goni pizmaşa,
Şi m-ar vinde unui rug,
Eu în lacrimi care curg
Ţi-aş spăla de dor, cămaşa.

Apoi aş porni bolnavă,
Dragul meu, tu, chin dulceag,
Să te-adun din lut beteag,
Aş trudi precum o sclavă.

Te-aş clădi printre pustiuri,
Raiul meu, destinul meu,
Şi ţi-aş săruta mereu
Peticelele în râuri...

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu suflet alb

Cu suflet alb de nevinovăţie,
înfioraţi de-atîtea frumuseţi,
vin tinerii ca să-Ţi aducă Ţie,
Isuse, zorii altei tinereţi.
Isus iubit, ca roua-mbelşugată
venim ca să-Ţi aducem Ţie-n dar
în orice piept o jertfă ne-nfricată
şi-n orice sîn un crin pe-al Tău altar.

Venim din văi de moarte şi ruine,
cu ochi scăldaţi în haru-Ţi minunat,
că noi şi sfinte bucurii în Tine
şi-o nouă fericire ne-am aflat.

Din toate cele patru părţi de lume
suim spre Tine mii şi mii de mii,
avînd pe buze-acelaşi dulce Nume
şi-n piept aceleaşi sfinte bucurii.

Sub crucea Ta aducem fiecare

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţipă pruncu-n viaţa crudă

Cade lacrima-n ţărână,
Şi-n dureri mă înfăşor...
Plânge, plânge o bătrână,
Şoptind rugi încetişor.

Stă-n balcon scrutând pustiul,
Sprijinită în baston,
Îşi aşteaptă fiica, fiul,
Da zăreşte un pluton...

Se fereşte din instinctul
Unei temeri, unei vini,
Parc-ar fi comis delictul
Că strigase spre străini:

"Nu mai am pâine nici sare,
Nici bănuţi, - plângea sonor -
Şi-n cei de înmormântare
N-o să umblu chit că mor!

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi duc crucea prin pietriş

Peste colţul fericirii s-a ivit păinjeniş,
A murit tihna, iubirea... ş-aburc dinspre povârniş;
A-nsurit şi tinereţea ce avea ochii vioi,
Şi s-au etalat duşmanii înarmaţi ca la război.

Da eu rabd că le pot duce, duc şi crucea peste hău,
M-am călit prin vremuri crunte, persiflând destinul rău,
Şi lansez o ironie spre acel ce-i muşcător,
Şi mă consolez cu gândul că şi rău-i trecător.

Ieri înăbuşeam suspinul şi durerea-mi ştrangulam,
Şi mă întrebam în sine "De ce eu?" mă răsculam,
Însă susurul de ani m-au făcut mai înţeleaptă,
Şi-mi sărut soarta pe frunte, aşa crudă şi nedreaptă...

Caut chipul fericirii prin păinjenişul mut,
Nu îmi pare deprimată deşi n-a zâmbit de mult.
Nu îi deranjez ţesutul ce-o umbreşte de un timp,

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sensul spiritual al nefericirii în serpentine...

Ţi-am trecut, iubito, lacrima prin sită,
rafinându-ţi plânsul,
te-am salvat de voluptatea singurătăţii,
introducându-te în poezia vieţii,
ţi-am amânat, pentru un veac, stingerea,
ţi-am arătat viaţa în plinătatea ei,
voluptatea ei muzicală,
aurora, lumina, evanescenţa şi curgerea
spre Cer...

Te-am învăţat iubirea ca morală purificatoare
şi sublimitate a trăirii,
ţi-am arătat coruri de îngeri în Catedrala firii,

în fiecare dimineaţă, i-am adus trupului tău
omagiul cuvenit;
trupului tău prăbuşit,
până mai ieri, în
eul propriei castităţi,
am fost grădinarul tău ideal...

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea dulcică precum fierea

Iubita mea, "dulcică" precum fierea,
Când eşti cu josu-n sus pentru un rid,
Eu îmi declar neputincios durerea,
Că nu te înţeleg... am cap arid...

Te frăsui şi jeleşti, ah! ore bune,
Şi mă întreb atât de vinovat,
Că poate nu e "şanţ", e-o leziune,
Şi nu văd bine... rămân rezervat...

Frumoasa mea soţie, eşti zurlie,
Îţi sugerez în văzul tuturor,
Mai fă te rog, o ciorbă, o piftie,
Că mă usuc de foame şi-o să mor.

Mai lasă mall-ul şi salonul dragă,
C-ai adunat la boarfe de suspin...
Şi pot deschide, (oh! mă jur, nu-i şagă)
Cu tot ce ai, un supermagazin!

[...] Citeşte tot

pamflet de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeu lunar

Un vânt suav de primăvară
Şi-un tainic răsărit de Lună
Face ca cerul să tresară
Şi noaptea să i se supună.

E linişte în crengi şi-n vise
Şi-un curcubeu seducător
Porni spre Luna ce-l oprise
În jurul ei, fermecător.

-Tu, legământ frumos şi sfânt
Făcut de Însuşi Dumnezeu,
Fii mie acoperământ
Şi mă-mpresoară tot mereu.

Frumos, rotund, multicolor,
Ca să se minuneze Omul.
Să fiu regina nopţilor.
Te rog, fă-o pe gentilomul!

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!