apa credinta

Trei virtuţi

Viaţa poate fi frumoasă
Şi când omul e ateu
Şi de Dumnezeu nu-i pasă,
Căci se crede şi el zeu.

Însă ca să birui moartea
Trei virtuţi sunt de folos
Bunătatea, puritatea
Şi credinţa în Hristos.

Căci ce rost mai are viaţa
Oricât de frumoasă ar fi
Dacă moartea-ţi taie aţa
Şi în neant te vei topi?

poezie de Octavian Cocoş (3 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa credinţei

La umbra crucii lui Cristos,
Să ne aplecăm, să-nmugurim,
Credinţa întru ce-i frumos,
Părinţi şi fraţi, s-o împărţim.
Iubirea a rodit în voi –
Un râu de miere curgător,
Fiţi pentru oamenii-n nevoi
Refugiul binefăcător.

La umbra crucii lui Cristos
Să plângem lacrimă amară,
Căci fiecare păcătos
Iubirea-n vorbe o măsoară.
De fapte omul e sărac
Şi-n suflet secetă se-ascunde...
Fi bun şi drept, omule drag!
Tu lasă-ţi inima să cânte!

Să ne aplecăm, să-nmugurim,
S-aprindem flamura iubirii,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cules de vii

Podgoria şi-a tras un văl august.
De purpură, rugină şi văpaie,
Iar strugurii par ugere bălaie
Cu sfârcurile doldora de must.

Culegătorii toarnă din hârdaie
Şi-mi dau din veselia lor să gust, —
E-al vieţii bogat holocaust
Şi-un dar tomnatic râsu-mi întretaie.

Podgorie rodind cu prisosinţă,
Tu viaţă, poamă nesdrobită lin,
Aş vrea cu o năprasnică voinţă,

Ca strugurii într-un pahar de vin
Să te strivesc pe toată-ntr-o credinţă
Şi-n ea să sting al lumilor suspin!

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai Tu-mi eşti fericirea

Doamne cum să îţi cinstesc
Numele şi-a Ta Fiinţă
Pururea să te iubesc
Să mă-mbraci în biruinţă

Cum să-ţi laud al Tău Nume
Să-ţi aduc Isus onoare
Har nespus în rugăciune
Tu să-mi dai— şi-a Ta salvare

Vreau pe palmele-ţi Divine
Să mă iai— şi eu să-ţi cânt
C-ai murit şi pentru mine
Să te ascult pe acest pământ

Mă închin în faţa Ta
Şi ţi-aduc a mea fiinţă
Să-mi speli duhu— inima
Să mă umpli de credinţă

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Doamne, dacă eşti român
Fă-mă-n ţara mea, stăpân,
Rugă sfântă, dor... iertare,
Şi-nspre răsărit... chemare.

Dă-mi puteri şi chibzuinţă,
Dragoste, tumult, credinţă,
Toarnă-mi în pahar... noroc,
Vin de Drăgăşani... şi foc.

Pune-mi în priviri scântei
Şi... m-aruncă-ntre femei,
Mă struneşte şi mă-nvaţă
A lua... totul... de la viaţă.

Urcă-mă pe munţi de dor,
Prinde-mi aripi... de cocor
Şi când cerul plânge, încă,
Dăltuieşte-mă... în stâncă.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

A scrie
e ca şi cum ai dona sânge.

Poate
chiar ajută pe cineva.
Poate cuvintele mele
sunt vitale
cuiva.

Poate
cuvintele mele
restabilesc pulsul
credinţei tale.

Credinţa într-o nouă, mai bună,
Lume a Cuvintelor.

Sau, poate,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un verb

Parfumul unui cantec rar
fradonat frenetic de-un fierar
ce si-a pierdut Lumina.

Credinta verde din palmele-i
se usuca cand Toamna
ii rasare in buzunar.

E pacalit de soarta.
muritor prins in cusca si cantar,
cu viata bine scrisa-n calendar.

Si invartindu-se intre metale,
foc si stele de amar
canta parfumul unui cantec rar.

poezie de Emanuela Florea
Adăugat de Beatrice Coman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul deocamdată

Auzind necontenit
Durerea omului de rând
Rămasă stâncă de granit
Inima ta sângerând
A dăruit poeme de gând
Nemuritoare.

Pământul deocamdată,
Ăsta-i un dar adevărat
Univers de faptă
Ne-a dăruit neîncetat
Esenţa unui crez curat
Soarta celui greu încercat
Credinţa împlinită pe deplin
Unitatea aduce nou destin.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai Tu-mi eşti fericirea

Doamne cum să îţi cinstesc
Numele şi-a Ta Fiinţă
Pururea să te iubesc
Ca să-mi dai doar biruinţă

Cum să-ţi laud al Tău Nume
Să-ţi aduc Isus onoare
Să-mi dai har în rugăciune
Şi în veci a Ta salvare

Vreau pe palmele-ţi Divine
Să te laud şi să-ţi cânt
C-ai murit şi pentru mine
Să te ascult pe acest pământ

Mă închin în faţa Ta
Şi ţi-aduc a mea fiinţă
Să-mi speli duhu— inima
Să mă umpli de credinţă

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (3 februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că Tu eşti Lumina

În pustiul vieţii, când am rătăcit,
M-ai ajutat, Doamne, şi mi-am revenit.
Mi-ai arătat calea, care-i de urmat,
Cu iubire, Doamne, m-ai înconjurat.

Cum să trăiesc viaţa, Tu m-ai învăţat.
De răul din lume, Tu m-ai apărat.
De-atunci, cu credinţă, te slujesc mereu,
Că Tu eşti Lumina, Tu eşti Tatăl meu.

poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!