Poezii despre a se min�i pe sine �nsu�i, pagina 27
ªtiu
ªtiu, doar parcul e de vinã
cã nu suntem amândoi.
Prea-nvelitu-s-a-n ruginã
prea valseazã trist în foi.
Eu, la braþ numai cu mine,
caut mersu-þi mlãdios.
Lacul, cufundat în sine,
mi-a surâs, neputincios.
Dezdoindu-ºi iarãºi arcul
crengile bocesc în vânt.
ªtiu, de vinã-i numai parcul
el nimic nu are sfânt.
Unde-i vara de-altãdatã?
Frig, ºi singur, ºi târziu...
Nu eºti tu cea vinovatã,
Parcul e de vinã, ºtiu...
poezie celebrã de Mihu Dragomir din Versuri alese (1956)
Adãugat de Simona Enache
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi ºi urmãtoarele:
- poezii despre vinovãþie
- poezii despre vânt
- poezii despre vals
- poezii despre tristeþe
- poezii despre sfinþi
- poezii despre sfinþenie
- poezii despre parcuri
- poezii despre dans
- poezii despre crengi
Oameni din pietre
Fiindcã era ultima lui zi din existenþã
pe acea planetã
ºi-a lungit mâinile
s-a aºezat lângã un perete
ºi a început sã arunce cu pietre
spre sine..
Din pietre oamenii se auzeau
cum aruncau cu oameni
în zidul pietrelor.
Fiind o zi neobiºnuitã
femeile împleteau degetele nou-veniþilor
iar bãrbaþii se priveau în ochi
zile
ºi zile
întregi!
poezie de Alin Ghiorghieº
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi ºi urmãtoarele:
- poezii despre început
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre planete
- poezii despre mâini
- poezii despre femei ºi bãrbaþi
- poezii despre femei
- poezii despre existenþã
- poezii despre degete
Moartea unei vulpi cu coajã
Am ales copacul
Am luat vulpea
eu de picioare, tata de bot!
Eu trãgeam spre mine
Tata spre el
Copacul spre sine!
Eu râdeam
Tata râdea
Copacul ne ridica buzele!
Eu cu tata
Vulpea
Copacul trântea!
Eu cu copacul
Tata cu mine
Vulpea murea!
poezie de Alin Ghiorghieº
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi poezii despre tatã, poezii despre picioare, poezii despre moarte sau poezii despre copaci
"Extraterestra"
Sãtul de lumea sa "rupestrã"
Tot urmãrea vreo "farfurie"
Sã cearã în cãsãtorie
O tipã ce-i extraterestrã
ªi el spera cã e maestrã,
Rezolvã totul sine die,
În casã ºi-n bucãtãrie,
Iar noaptea ea va fi "ecvestrã"
Tot cãutând ºi ani ºi zile,
Gãsi femeia oportunã
Cu farmecul unei "dactile"
Era o tipã, bunã, bunã,
ªi constatã uimit Vasile,
Cã e picatã chiar din lunã.
sonet epigramatic de Dan Cãpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Aceastã poezie face parte dintr-o serie | Toatã seria
Adãugat de Gheorghe Culicovschi
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi ºi poezii despre extratereºtri, poezii despre noapte, poezii despre cãsãtorie, poezii despre cai, poezii despre Vasile sau Ne poþi propune o poezie de dragoste?
Persistenþã
La fiecare reuniune
De familie de neamuri
Pânã ºi de umanoizi
Numai femeia persistã
Bãrbatul insistã pe teme
Stringente la propria devenire
Dupã criterii masculine
Pe înþelesul nimãnui
Dupã care se evaporã în stambã
În definitiv pentru el
Nimic nu-i definitivat
Se consoleazã cu masculul din sine
Cu speranþa unei noi tentative
Pe treptele ierarhiei
Susþinut de persistenþa
Unei femei din spate.
poezie de David Boia (19 iulie 2021)
Adãugat de David Boia
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre bãrbaþi, poezii despre familie sau poezii despre devenire
* * *
încerc sã fac spaþiu,
astfel îmi închipui eu cã timpul va avea loc sã se învârtã ca un câine nervos dupã coadã, sã îºi muºte sfârºitul cu începutul, sã se reia pe sine înapoi în sine.
în fine, s-a înþeles cã am nevoie de un fel de roatã orizontalã pe care sã se repete epopeic ºi perpetuu secunda aceea pe care o numesc coincidenþã izolatã.
trag de spaþiu cãtre cele patru colþuri ale lui cu toate cuvintele mele, cu toatã sudoarea fericirii de a-mi reuºi un pãtrat perfect în care sã aibã loc Cercul.
truda aceasta
se terminã brusc
pentru cã am vorbit oamenilor
despre oameni
ºi mi i-au luat,
am vorbit oamenilor despre câini, viziuni,
arme, noduri, cuminþenie ºi ferestre
ºi mi le-au luat.
le-am spus despre culorile
care explodeazã înlãuntrul meu
din fluturi atomici
ºi mi le-au ºters.
am vorbit despre regnul neobiºnuit al iubirii,
despre cum se sãrutã munþi migratori
[...] Citeºte tot
poezie de Corina Daºoveanu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre câini, poezii despre vorbire, poezii despre viziune, poezii despre sãrut, poezii despre spaþiu ºi timp sau poezii despre sfârºit
Sarmis (Avatar)
Dormeam. Se prelingea din trupul meu
Fluidul somn, împrospãtând pãmântul
Ca o difuzã negurã. ªi eu
Spre trupul meu veneam, recunoscându-l.
Înaintam în negurã. Eram
Fiinþa care-mi seamãnã. ªi care
Se recunoaºte-n sine. Cum un ram
κi recunoaºte umbra plutitoare.
ªi-am tresãrit simþindu-mã. În trup
Eram cu mine însumi împreunã...
(Când m-am trezit, alãturea un lup
Se oglindea în râul alb ºi-n lunã).
poezie de Eugen Dorcescu din Epistole (1990)
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe citate de Eugen Dorcescu despre timp, poezii despre somn, poezii despre râuri, poezii despre lupi, poezii despre alb, citate de Eugen Dorcescu despre alb sau poezii despre Pãmânt
Drumul umbrelor
azi e o zi în care
nu mã grãbesc
calc încet
ºi-mi ascult umbra
cum îmi trece prin vene
o simt
poate e o cunoaºtere de sine
sau poate o lacrimã strivitã
între douã priviri
tac
e multã liniºte în jur
mã uit în stânga
mã uit în dreapta
nimeni
pe drumul umbrelor
doar eu
ºi
ultima lacrimã pe care
am pãstrat-o pentru voi
[...] Citeºte tot
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adãugat de Teodor Dume
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre prezent sau poezii despre cunoaºtere
Evoluþie
Schimbãrile se reproduc
Cu de la sine iniþiativã
Sau împinse dindãrãt
Modificãri apar inopinat
Variind din cauze varii
Par cuvinte date la întors
În limite impuse concentric
Strãfulgerãri de idealuri
Rãstãlmãcite concertat
În conformaþii umanoide
Transfugi abili peste ere
Indivizi ãstei planete
În perioada dintre ecouri
Evolueazã frenetic
În salturi ascendente
Prin mutaþii genetice
În structura ADN-ului
Sau copiind-ul la indigo
Prefigurând cu stupoare
Era clonelor ce va sã fie.
poezie de David Boia (5 iunie 2015)
Adãugat de David Boia
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre geneticã, poezii despre evoluþie, poezii despre schimbare, poezii despre limite, poezii despre idealuri sau poezii despre clonare
Tãceri
nu mã-ntreba de ce în iarnã, copacii zac trântiþi de vânt
zãpada vine ºi aºterne uitãri de sine ºi cuvânt
nu mã-ntreba... la fel ca tine aºtept o nouã primãvarã
zâmbind sã imi aparã chipul ce am iubit odinioarã
dar nu apare ºi in ceaþã plutesc fantome-nveºmântate
în giulgiu alb-gri de zãpadã ºi amintirile-ngropate
târziu apoi la gura sobei încerc cu ultime puteri
s-alung ce-n inimã apasã in noaptea plinã de tãceri
poezie de Doina Bonescu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre zãpadã, poezii despre tãcere, poezii despre primãvarã, poezii despre iubire, poezii despre inimã, poezii despre iarnã sau poezii despre gurã