Poezii despre Epigrame vorbit, pagina 27
Castravetele...
Când m-am trezit...
Aveam în mine foame...
Și-aș fi mâncat,
Ceva deosebit...?
Un castravete...
De exemplu,
Cât mai mare,
Mă duc să -l iau...
Din sacul de dormit.
Îmi pregătisem,
Hrană...
Pentru o plecare.
Vroiam...
Pe muntele cel,, NEGRU"
Să mă sui.
Și-acum...
Când mi-e atât de foame...!!!
Vreau doar un castravete...
Ce e al nimănui.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioara și vânătorul
- Gar, gar, gar
Și lasă-mă în pace!
Ai venit la mine iar,
Acasă, nu ai ce face?
Mâncai boabe de la tine
Acum vii să mă împuști.
Nu ți-e milă, nici rușine
Pentru ce tu mai trăiești?
Acasă mănânci friptură
Și vii să mă necăjești.
Cu curcani în bătătură,
De ce, omule, mă gonești?
Porumbul este al meu,
Să pui la el tot anul,
Vezi-ți de iepurele tău
Și nu face pe dușmanul.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog inexistent
Întâmplător treceam pe strada vieții...
Tânăr ducea pe un bătrân de mână.
Amurg era, din cursa tinereții,
Și altă zi, trecuse de nebună.
Veneau unul din altul, din copil
Și aveau traseu deja prestabilit.
Nici nu știau, cât va dura exil;
Că-aleea nesfârșită, se înfunda-n sfârșit.
N-aveau, de fel, prea multe de vorbit,
Pășeau fără o țintă, în ritm la fel.
Doar gând îi depărta, nestăpânit...
Inimi fugare, suflet băiețel.
Bătrânul, ce-și făcuse experiență
Și rațiuni din sute de trăiri,
Știa că acuplarea-i impotență;
Nu asigură... multiple omeniri.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reuben Pantier
Well, Emily Sparks, rugăciunile tale n-au fost irosite,
Iubirea ta n-a fost chiar în zadar.
Datorez tot ce am fost în viață
Speranței tale care nu a încetat niciodată,
Iubirii tale care mă vedea încă bun.
Dragă Emily Sparks, lasa-mă să-ți spun povestea.
Voi trece peste ceea ce se datorează mamei și tatei.
Am avut necazuri cu fata confecționerei de pălării
Și am plecat în lume,
Unde am trecut prin toate pericolele posibile
Ale vinului și ale femeilor și ale plăcerilor vieții.
Într-o noapte, beam cu o cocotă cu ochi negri
Într-o camera de pe Rue de Rivoli
Și lacrimile au țâșnit în ochii mei.
Ea a crezut că sunt lacrimi de dragoste și a zâmbit
La gândul că mă cucerise.
Dar sufletul meu era la trei mii de mile distanță,
În zilele când mă învațai, în Spoon River.
Și asta doar pentru că nu mai puteai să mă iubești,
Nici să te rogi pentru mine, nici să-mi trimiți scrisori;
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum îl cheamă pră veșinu?
Într-o sară baba Chiva șî cu moșu ei Văsîlii,
Șăd pră scaun în șofru mare, șî ghijăsc dă cîcea dzîlii.
-Audzî babo, dzîșe moșu, nu șciu șe mi s-o-ntâmplat,
Pră moș Ion, veșinu nostru, nu șciu cum l-o fi chemat?
Așa rău să mă zăuit, parcă n-am șciut vrodată,
Trăbă să îi întrăb baba. Ia să ies până la poartă.
Poace-o văd pră subpărece, ori măturând pră afară,
Gi rostît la marva toată o fi gata, acuma-i sară.
Uice-o văd, vine acuma, are două cănți cu apă,
Pentru vașili dîn ștal, să dușe șî le adapă.
- Tu Mărio, vino-aișea, că i-o m-am buzumenit,
Ș-așa rău să mă zăuit, nișicum n-am măi pomenit.
Șciu pră toți în satul nostru, cum îi cheamă, cum le dzîșe,
Chiar șî pră aia dă nu-s, d-oginesc sub neagra crușe.
Baș al meu veșin șî precin, Ion, al tău bărbat d-o viață,
Să nu-i șciu numele lui! Ș-am vorbit dă gimineață.
[...] Citește tot
poezie de Nicoleta Stavrat (noiembrie 2016)
Adăugat de Nicoleta Stavrat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Briciul lui Occam
Împingeam orice indecizie până la paroxism
Gotic... și femeie mi-e numele real,
În timp ce voi mă veți numi veșnic, Haborym!
Prima oara ți-am vorbit în franceză, cu un accent de curtezană
Aveam limba ascuțită și mă plimbam pe jugulara
Dorințelor tale întunecate, era un viciu fumat,
Puțin barbar, deși nici tu nu-mi erai cel mai educat sentiment.
Mă priveai sceptic în toată stângăcia fără logică, dar gândită...
Zâmbeam, după mult timp, nici apă... nici vin.
Uneori noaptea, în oglindiri de apă sărată, îți auzeam ecoul sufletului,
Călimara ta nu îmi știa numele, dar striga răgușită
Therese, Therese... philosophe!
Puțin prea erotic pentru trăirile mele.
Sufeream de sindromul lui Stendhal, în fiecare secundă care
Îmi penetra gândul cu simpla iluzie a unei posibile prezențe de... tu.
Te-am căutat prin romane și lucrări nescrise, încercam să descopăr
Nu știam ce, dar știam că îmi trebuie
Acel ceva care se ascundea într-o lepră, care voia să îmi distileze uitarea...
Acum, într-un final pretins, cred că am început să uit să mai uit...
Mă transform în Praxilla din Sicion
[...] Citește tot
poezie de Florinow Maria Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aburitoarea
"Ești prea deștept", mi-a zis cândva o fată
Eu nu eram așa deștept... Pesemne
C-o atrăsese altceva la mine
Ceva... știți voi... care nu lasă semne.
Am rezolvat problema-n două zile
Ce-atâta abureală... eu consimt!
Dacă m-a provocat aburitoarea...
Norocul ei că nu eram vreun sfânt.
Am experimentat o vară-ntreagă
Și-am inventat o altă Kamasutra
( Cea indiană rămăsese mică)
Și ne-a stricat amoru', una Cutra.
Și Cutra mă credea deștept, chiar unul foarte
Așa că-n probe m-a băgat și ea
Fiind cam excesiv de nimfomană
M-a stors ca pe-o lămâie... pana mea!
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Erotica" (24 mai 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbirea în dodii sau
sub scuza iubirii
ne rănim de moarte
acum, deocamdată
(un fel de niciodată)
nu mai știm a cui inimă bate
totu-i sălbatic, totu-i aici
herghelii dezlegate, învrăjbite
tropăie pieptul secundei
și tot ea, secunda
cu veșnicie cu tot
se prelinge de pe asfalt (tu îi spui cer)
în canalizări
ca un strop numitor comun de ploaie
rămâne ceva (un fel de nimic)
ca un parfum pe care nu ai vrea
să-l fi uitat dar
mai devreme decât mai târziu
absolut toate amintirile se pierd
într-o gaură neagră
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încredere deplină
Încercat-au să răstoarne
Crezul nostru-n Nemurire
Mulți dușmani și mulți argați
Ai regatului infam
Dar tăria câștigată
Din Scriptură și slujire
Ne-a purtat spre biruințe,
Ne-a păstrat în sfântul neam.
Nu am șovăit pe cale
Domnul vieții-a fost cu noi
El a nivelat terenul
Spre viața de apoi
Când furtuni au apărut
Să producă devastare
El la timpul oportun
Ne-a adus eliberare.
Am trecut prin labirinturi
Cu necazuri și-ncercări
[...] Citește tot
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (26 mai 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
întâlnire
am sunat-o cu vocea în gât
de emoție i-am spus orarul
autobuzelor care vin
mi-a spus să nu-mi fac probleme
știe cum să circule
se născuse la londra
știa și orarul ploilor pe anotimpuri
sărutul a fost total ratat
o bucată din lobul urechii
ea cu buzele în părul meu
până a venit la întâlnire
am răsfoit o revistă de istorie
n-am reușit să citesc mai mult
de patru cuvinte într-o jumătate de oră
tocurile au ciocănit asfaltul
apoi dalele până la epuizare
era cu un pardesiu negru
elegant pentru o englezoaică
zâmbea împlinită-n frumusețe
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!