+gheorghe +cr[ciun

Deziluzie

Mă-mpleticesc tot mai des
de nebuloasa
ce-mi absoarbe neputinţa.
Prin cerul de secară
cad aspre întrebări
Reîncarnate într-o fiară
ce stăpâneşte
nopţile sălbatice
în care moartea...
superbă, dar fatală,
se plimbă nestingherită
pe străzi

poezie de Gheorghe Petrus
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însemnări din subterană

Tocmai îmi ratez viaţa
şi pe lângă ea o mulţime
de poeme care mi se gudurau
la picioare.
Cred că aşa se întâmplă
şi cu popoarele
de microbi
care ne locuiesc
pielea
intestinele:
suntem un teritoriu
fără nicio perspectivă.
Pe cer luna trece
aşa
sfântă
şi
clară

poezie de Adrian Alui Gheorghe din Comunitatea artistică (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a umplut de zbor sinistru

S-a umplut de zbor sinistru,
A crescut la sânge cota...
Hai Române de pe Nistru,
Saltă crucea spre Golgota!

Neclintit se-ntrec la vamă,
Slavii, arşi într-o Gomoră,
Pentru dragoste de mamă
Şi dihonie de soră...

S-a umplut de zbor sinistru,
A crescut la sânge cota,..
Hai, Române de pe Nistru,
Saltă crucea spre Golgota!

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou de toamnă 2

Pe cerul vineţiu, cu vânt,
care aleargă norii-n cale,
plutesc şi îngeri fulgurii,
cu-aripi desprinse din petale.

Plouă mărunt şi ceaţa-i plină
de-nchipuiri de vise mute
peste pământ, norii scatii
rămân adesea în loc s-asculte:

S-asculte tânguirea florii,
care visează iar la vară
s-asculte ploaia cea măruntă
cerneală într-o călimară.

poezie de Gheorghe A. Stroia din Parfum de tei (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou de toamnă 1

Pe-aripa timpului vibrând,
ce-adoarme ades, în calea-i lungă,
stau frunze rând pe rând să cadă
şi clipele să le-ajungă.

Din înfloriţi copacii verii
ce au rămas străini şi goi
te prinde-n chingile visării
lumina umbrelor din noi.

Se trec culori din roua florii
ce cântu-şi pierd în depărtare
se pierd şi razele fierbinţi,
se-afundă-n marea de uitare.

poezie de Gheorghe A. Stroia din Parfum de tei (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de primăvară

Daţi drumul la păsări să zboare
În ceruri să-şi cate dreptate
În scorburi de pomi cuibare
Clădite din vreascuri uscate...

Şi pene şi puf adunate
Prin muncă şi trudă sudoare
Daţi drumul la păsări să zboare
În ceruri să-şi cate dreptate...

Frumosul se simte-n candoare
În iureş de... înaripate
Zbura-vor prin aer uitate
Vreţi triluri în ceruri culoare?...

Daţi drumul la păsări să zboare!...

rondel de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între pământ şi soare

Între pământ şi soare,
Nu am nicio scăpare,
Dar voi fugi, se pare?
Pe o uşă secretă,
Într-o lume discretă,
Într-o lume născândă,
Ce miroase a udă!
Cu mâini vii, călătoare,
Privind linişti de mare,
Şi frunţi calme, ce plutesc
Senine în vânt domnesc,
S-admir păsări din înalt,
Vopsind cerul tot în alb,
Să ascult iarba verde,
Privirea să-mi dezmierde,
Şi cu faţa spre zenit,
Să beau un nou răsărit!

poezie de Gheorghe Alionte
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi fost...

Înaintea Timpului, de-ar fi fost să respir,
Aş fi umplut neantul imens,
Cu gândul meu tot mai dens,
De prefaceri, de-nălţări şi iubiri.

De-ar fi fost să împlinesc un alt gând,
Aş fi urcat acest pământ,
Din al său obişnuit mers,
La rangul de stea, din Univers.

De-ar fi fost să exist într-un areal,
Undeva în infinitul astral,
Aş fi ales să fiu în acel spaţiu curbat,
În care Timpul să-mi rămână nemişcat.

poezie de Gheorghe Alionte (5 aprilie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rânduri pentru fiica Maria

Nu pot să-ţi dau un mărţişor,
Dar ţi-l trimit în depărtare,
Făcut din raza cea de soare
Şi părintescul nostru dor.

În singuratic colţ al minţii,
Noi ne rugăm să treacă vama
Şi-abia acuma ne dăm seama
Cum ne-aşteptau pe noi părinţii...

"Pe lume toate au un rând,
E bună viaţa, chiar şi-amară";
Amestecat cu primăvară,
De sus, ne-acoperă un gând.

Zâmbind, pe-această-a lumii parte,
Răsare-un firav ghiocel,
Ca să n-aştepţi şi tu la fel,
Când noi vom fi şi mai departe...

poezie de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idilă

Un băiat slăbuţ şi mic
Şi o fată şi mai mică
Se-ntâlniră, cum să zic?
Se-ntâlniră pe-o cărare
Parcă-aşa, din întâmplare.

El, cu mâinile la spate,
Ea, sub şorţul cu buline.
Se opresc. El tactul bate
Cu piciorul în ţărână
Şi o ia timid de mână.

Se apleacă. Rupe-o floare
Şi i-o dă cu-n zâmbet sec
Şi îi dă şi-o sărutare
Pe pistruii de pe-obraz,
Apoi fuge către iaz.

Şade fata înlemnită
(Astăzi a-mplinit cinci ani)

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Vicol
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!