Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

profesorul+ideal

Poezii despre profesorul ideal, pagina 26

Uimiri

Ne rușinăm de actul sexual
Elogiind apoi maternitate
Și nașterea ca pe o sanctitate...
Cât este de paradoxal.

Sex experimentăm și lingual
Cu gusturi de fantasme inedite
Uitând de micțiunile-otrăvite...
Cât este de paradoxal.

Adulter e adesea imoral,
Perversitățile nu-s sacrilegii
În patul nupțial, ofranda legii...
Cât este de paradoxal.

Preocupați de apetit oral
Interesați de ce ingurgităm,
Ne-ascundem dacă defecăm...
Cât este de paradoxal.

[...] Citește tot

poezie de (26 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Lista pețitorilor

Lista pețitorilor?! Deschisă
Pentru anul ce urmează-a fi
An prolific (sigur, pentru mine).
Amănuntul prim?! Nu vreau copii.

Nu vă-ngrămădiți a cere-o mână!
Cumpăniți! Vă spun că nu-i ușor...
Nu-mi doresc un soț așa, de formă.
Mi-aș dori să-mi fie de-ajutor.

Legea doi: să aibă loc de muncă
Co-asigurat să pot să fiu.
Întruniți această calitate?!
Îndrăzniți! Eu zic că nu-i târziu.

Și cum vine vorba de salarii,
Minim, vreau vreo zece milioane,
Căci cu bruma mea de patru sute,
Împreună, n-am muri de foame.

[...] Citește tot

pamflet de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Asalt in portul celor 7 zeițe

dimineața am debarcat în portul celor șapte zeițe,
oamenii locului muriseră cu o seară înainte sub focul încrucișat al iertării.
Polidamas a fost primul care a pășit pe plaja blestemată
urletul lui de luptă ne-a adus sângele în obraji,
ca de fiecare dată când jefuiam casele părăsite ale muritorilor.

din colibele fără uși, podoabele dispăreau una după alta,
lăcomia era atât de mare încât am luat și brățările de umbră ale icoanelor fumegânde.
ascunse în beciuri de piatră am găsit și tăblițele legii,
oamenii din vechime scriseseră în ele cele mai frumoase minciuni,
așa că le-am luat cu noi ca dovadă că există moarte și după moarte.

cei mai tineri dintre luptători au băut sângele femeilor răstignite pe podiumul vopsit
violet,
apoi au dansat pe jumătate goi invocând tristețea unui ideal inutil.
am stat deoparte un timp pentru a reuși să număr izvoarele secate de urmașii
minotaurului
dar răzbunarea mi-a aprins pletele cu blasfemiile ei
și a trebuit să îți caut mormântul printre epavele corăbiilor aproape putrezite.

[...] Citește tot

poezie de (29 august 2011)
Adăugat de Eduard DorneanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nume pre... nedestinat

Trăim captivi de sine,
Nici chip n-am comandat...
Suntem pasaj predestinat!
Alegem doar ce-i rău... de ce e bine.

Ne naștem în alți ani,
Nu cei voiți de noi...
Putem fi unul, sau, sunt doi.
Putem sta în oraș ales, dar tot... țărani.

Nu suntem întrebați...
Să fim... băiat sau fată?
Ieșim, nepregătiți... deodată.
Nu noi alegem ce s-avem și să fim... frați.

Iubim, apoi albastru...
Dar nu ne-alegem ochi.;
Ursita-i simplu... un deochi.
Alegem de-a cădea, sau să zburăm... măiastru.

[...] Citește tot

poezie de (3 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mihaela Banu

Au ctitorit strămoșii-o țară sfântă

În prag de iarnă, foi de calendar,
Ne-aduc aminte că a fost odată,
Din două țări, doar una-nfiripată,
Ce-ncet ajunse-n ceas de centenar.

Cu multă caznă, nesecat elan,
Au ctitorit strămoșii-o țară sfântă,
Cu mândru port și inima ne-nfrântă,
Cu vorba dulce, plină de alean.

Sub cer s-a întregit un nou pământ.
Din mii de piepturi s-au trezit urale.
În față-având un țel și-o nouă cale,
Și lacrimi s-au oprit și jalnic cânt.

Cu un trecut ce ne părea rival,
Scrutând, am cutezat spre viitorul,
Întâii dimineți sub tricolorul,
Ce ne va fi insemn și ideal.

[...] Citește tot

poezie de (decembrie 2018)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sufletul meu iti apartine

Să stii că sunt cu tine tot mereu
Si niciodată nu te părăsesc
Chiar dacă esti departe si mi-e greu,
N-am să-ncetez nicicând să te iubesc.

Nu simti ce-aproape sunt si te privesc.
Eu sunt în orice lucru ce ti-e drag
Când tu esti fericită eu zâmbesc,
Când tu esti tristă-mi curg lacrimi sirag.

Sufletul meu este un parc imens
Cu multe labirinturi si alei;
Să intri-n el si să trăiesti intens,
Zâmbind cu părul nins cu flori de tei.

E un loc linistit, e si discret,
Cu multă umbră dar si cu mult soare,
Tu poti să-ngropi în el orice secret
Si-aruncă aici, te rog, orice te doare.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de SanddySemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Humanitarian...

Născut dintr-o voință, mai mult decât umană,
Un ideal aparte, un pansament pe rană,
Un zâmbet pe o frescă nemuritor și-amabil
Un aer fin, serafic, un gest neimitabil...

Un Peter Pan firește al timpurilor noastre,
Strălucitoare gamă, doar una printre astre,
Creând zglobii surâsuri din mii de suflețele,
Speranță pentru mâine din note buchețele...

Am spus și-o voi mai spune cu inima fierbinte,
Ești dincolo de aripi, mai sus de-orice cuvinte,
Prin tunete vrăjmașe ce ți-au răzbit ființa
Tu ți-ai croit o cale cu toată conștiința...

Noi pentru tine scoatem din pietrele Columnii
Pe falnici daco-geții ca să îți țină pumnii,
Să-ți fie scut și sică pentru a ta dreptate
Între mișeii care ți-aruncă fiere-n spate....

[...] Citește tot

poezie de (25 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Duble

E unu-unu, unul ce l-ai știi și tu;
neisprăvit, fără pereche, nevrutul nimănui,
de-al dracului ce e! Cu siguranță, nu
e omul potrivit... Să-și pună pofta-n cui!.

Doi-doi, sunt siguri cuplul ideal;
amorezați până la dramă, caști
unul spre altul. Doar ceva fatal
i-ar putea despărți... O intrigă, ce-o naști!?

Trei-trei, Doamne și toți trei, e adulter
din prea mult ignorant; că nu-i prietenie
nici în basme... Așa am fost dotați, cu caracter
incert, făcând eres din sfânta poezie!

Patru-patru, pare-a fi schimb de cupluri;
ceva tare, nu tabuuri, nici de-i nota la extemporale...
Tendința viitorului; perversiuni de trupuri
cu mințile plecate spre interese doar pecuniare, corporale!?!

[...] Citește tot

poezie de (17 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Saruta-mi durerea

Daca dimineata aceea ar pune capat tristetilor grele,
In acel loc parca uitat de lume, atat de dorit de noi doi,
Iubirea ta m-ar cuprinde, te-as imbratisa in visele mele,
Mi-ai saruta pleoapa stanga, am sta lipiti in pat amandoi.

Asteptand binecuvantarea divina a Domnului nostru Iisus,
Care ne-a eliberat prin sangele si trupul Lui de pacate,
Ne-am purifica sufletele doar prin lumina adevarului spus
Si ne-am binecuvanta sufletele daruindu-ne sarutari curate.

Ca o caprioara adapostita, asa as dormi, visand la un ideal,
Zona crepusculara ar ramane in rezilienta ei rosie si obscura
Intotdeauna osciland, compos mentis, intre virtual si real
Iubirea dintre noi si-ar forma, astfel, bine stiuta ei aura.

Sufletul tau mi-ar saruta durerea si as simti cum dispare,
Sentimentele tangibile s-ar transforma in fioruri rebele,
Ne-am trezi din lumea veche in noua lume de secunde sub soare,
Fiind innobilati de eternitatea noastra si existenta intre ele.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Marieta MăglașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Încă o zi

e frig și e iarnă
zăpada se așterne global
la răspântii de drumuri
căutam un nou ideal

sărutul nostru real
a rămas rătăcit între fulgii de nea
fulgii se cațără iar
te aștept la poartă în zadar

rămăsesem același
un tragic bufon pe o scenă stricată
ce cântă din noapte în zori
ireal

obosit mă așez
pe cioturi de timp
lumânarea nu arde
e frig și în gând

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 26 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook