poezii mihai eminescu scurte

Trebuiau să poarte un nume

Eminescu n-a existat.
A existat numai o ţară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai
Şi nişte ape ca nişte copaci curgători
În care luna îşi avea cuibar rotit.
Şi, mai ales, au existat nişte oameni simpli
Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani şi plugari,
Cărora le plăcea să spună,
Seara, în jurul focului poezii ­-
"Mioriţa" şi "Luceafărul" şi "Scrisoarea III".
Dar fiindcă auzeau mereu
Lătrând la stâna lor câinii,
Plecau să se bată cu tătarii
Şi cu avarii şi cu hunii şi cu leşii
Şi cu turcii.
În timpul care le rămânea liber
Între două primejdii,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

unde
ţi-e
masca
Domnule
Eminescu

poezie de Costel Zăgan din Gogyohka mea (14 ianuarie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

Eminescu avea ochii căprui,
Părul arcuit în cântări de vânt,
"Băiet" şi azi îi lângă izvorul lui,
Sub bolta codrului ascet şi sfânt.

Iubirile îi erau născute
Pe rotunda clipă a unui vis.
Parcă plecat doar de minute,
E mai departe azi cu un abis.

Uşa vârstei tale e-ncuiată,
Ca o iertare arată-te din nou,
Mâna-ţi candida şi cadenţată,
Spală secolii cu repetat ecou.

Ascultă strigătul de azi din noi:
În care adâncimi de cer te-ai dus?
Noi spunem generaţiei de-apoi
Că eşti un sfânt la masa cu Iisus.

poezie de Stelian Platon din Nu suntem îngeri (9 februarie 2011)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pui de raţă

Pui cu puf de aur moale,
Şapte sunt, prin curte.
Umblă-n picioruşe goale,
Sprintene şi scurte.

Piuie de viaţă nouă
Cu un glas ca aţa:
"Am ieşit şi noi din ouă -
Bună dimineaţa!"

poezie pentru copii de Nina Cassian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă şi jună

Frumoasă şi jună, oh, dragă-mi mai eşti!
Eu caut şi caut în- ochi-ţi cereşti
Şi-n veci nu mă satur şi-n veci aş căta,
Iubită, dorită, o gură - aşa!

Tu tremuri, tu cauţi, tu murmuri, tu râzi,
Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi,
Cu părul tău moale tu viaţa mi-o legi
­O ştii şi te faci că nu o înţelegi!

Şireată şi dulce - copil vinovat ­
De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat,
De ce-aştepţi să-l fur de pe ochii-ţi profunzi,
Şi-n blondele plete tu capul ţi-ascunzi

Cu mâna ţi-acoperi tu ochii tăi dragi,
Prin degete cauţi, nu râde ci taci;
Pedeapsa ce meriţi, columbă a mea,
O gură-i - oh, dă-mi-o - mi-ai dat-o - aşa!

poezie celebră de Mihai Eminescu (1871)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dram de noroc

De voi mai fi, după ce nu voi mai fi,
Ochi aş vrea să fiu, pentru o fată nedăruită,
Stîlp, în locul celui căzut de la casa noastră
Şi lumînare pe cartea de seară a ultimului schimnic,
Răsură aş vrea să fiu lîngă glezna
Fetei care-a privit în taină tristeţea
Şi picior pentru cel ce n-a putut ajunge
La taina cea mare a izvorului,
Şi izvor pentru fraţii mei, însetaţii,
Şi-un dram de noroc pentru Mama,
Spre a putea şi ea, biata, desluşi
Măcar cîteva semne din prea sfînta Biblie
Lăsată nouă,
La 16 iunie 1889,
De marele mucenic Mihai Eminescu.

poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de Ela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alei mică, alei dragă

Alei mică, alei dragă,
Cine vrea să ne-nţeleagă
Vază frunza cea pribeagă,
Ce-i ca viaţa noastră-ntreagă.

Alei dragă Veronică,
Despărţirea toate strică,
De ne-alegem cu nimică ­
Viaţa trece, frunza pică.

Alei dragă, alei mică,
Viaţa trece, frunza pică,
Şi din ura ce ne strică
Nu ne-alegem cu nimică.

Măcar cine ce grăieşte,
Altul alta îndrăgeşte.
Inima-mi pe cât trăieşte
Tot la tine se gândeşte.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori, iubito...

De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,
Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte:
Pe bolta alburie o stea nu se arată,
Departe doară luna cea galbenă - o pată;
Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite
O pasăre pluteşte cu aripi ostenite,
Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus
C-un pâlc întreg de păsări, pierzându-se-n apus.
Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare,
Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare,
Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi.

Suntem tot mai departe deolaltă amândoi,
Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ,
Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi.

poezie celebră de Mihai Eminescu din Poesii (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori, iubito

De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,
Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte:
Pe bolta alburie o stea nu se arată,
Departe doară luna cea galbenă - o pată;
Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite
O pasăre pluteşte cu aripi ostenite,
Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus
C-un pâlc întreg de păsări, pierzându-se-n apus.
Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare,
Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare,
Visându-se-ntr-o clipă cu anii inapoi.

............................

Suntem tot mai departe deolaltă amândoi,
Din ce în ce mai sigur mă-ntunec şi îngheţ,
Când nu te pierzi în zarea eternei dimineţi.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmp minat de stele

De pe trup îţi cad poezii femeie
un înger sau un demon te recită
şi cine-ar vrea să ţi-l descheie
să-ţi cearnă sufletul prin sită

Un înger sau un demon te recită
şi se ridică pân' la cer văpaia
doar luna s-a răcit pe plită
ce greu îmi cade la stomac odaia

Când se ridică pân' la cer văpaia
şi-ar vrea trupul să ţi-l descheie
din ochi gata-i să cadă ploaia
de pe trup îţi cad poezii femeie

Şi-un înger sau un demon te recită
şi-n loc de punct îţi pune dinamită

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 martie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!