Toate rezultatele despre paralele, pagina 26
Închipuite regrete
Când m-a privit întâia oară
N-aveam nicio identitate;
Un anonim de-o zi fugară...
La braț c-un altu'... O zi, ca toate.
Când am zărit-o prima dată
Mi-a stat și inima, o clipă
Să aibă timp... Ce minunată!!!
... Dorea cu ea să se-nfiripă!
M-a revăzut, indiferentă
Din nou, o seară la terasă;
Surâzător d-impacientă
Că o priveam?! Spunea; "Mă lasă!..."
Am căutat-o, s-o văd iar,
Cum cauți raza-n întuneric
De zâmbetu-i ca de cleștar...
Cu trupu-i unduios, himeric...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre întuneric
- poezii despre școală
- poezii despre visare
- poezii despre vacanță
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre studenție
- poezii despre singurătate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Irealul din mâinile ei
Singur printre rătăcirile tale,
dincolo de marginea lumii,
un fragment prin care reușești
să te strecori, pas cu pas,
prin dimensiunile abstracte
străpunse de realități paralele.
Prin fiecare ciob presărat
nostalgia se reflectă
în lumina acestor gânduri.
Ceva te sfârtecă, un dor,
o intensă durere,
ființa ți s-a estompat,
ți-au rămas frânturi, amprentele ei
au miresme stranii, de flori sălbatice.
O revezi, zâmbind diafan, trecând
prin nuanțele pădurii de întrebări imposibile,
în liniștea eterică de care uitase,
adormind câteva clipe,
destul cât să viseze anterioarele vieți.
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de Irina Lucia Mihalca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre sfârșit
- poezii despre moarte
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- poezii despre îngeri
Lumi paralele
Tornada minții învârte diamante, arareori,
iar cei aleși dețin multe carate,
ce strălucesc și-mprăștie podoabe, deseori.
Sunt "oblio" sau "cap pătrat",
poreclă ce în popor s-a dat, minți-n exces,
caii putere ai lumii spre progres.
Îi vezi pe stradă și te crucești, rămâi uimit,
nu înțelegi, în urbe, circul s-a aciuit?
Coțcașa îmbrăcare, răzleața coafură
privirea lor pierdută în puncte depărtate
te fac să îi socoți, cu mintea jumătate.
Da, dar jumătatea la normal,
nu exponentul degeaba îndoit
dacă a lui mărime, e număr înzecit.
Naivi, stângaci, în lucruri omenești,
nu știu ce-i eticheta, practica îi doboară,
degeaba mintea lor, e-o splendidă comoară.
În ochiul frământării, e liniștea propice sclipirii roditoare,
aici zâmbesc aleșii, ei nici nu știu că o fac,
în lumea lor aparte, imensități desfac.
[...] Citește tot
poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sclavie, poezii despre prezent, poezii despre genialitate, poezii despre celebritate, poezii despre bogăție, poezii despre încoronare, poezii despre zâmbet, poezii despre viitor sau poezii despre valoare
În loc să dansăm ne-am călcat în picioare
câte iaduri crezi că mai pot încăpea într-un bărbat.
câte goluri în formă de femeie.
iubire nu conteni să apari când mă clatin.
ai fost scumpă iar acum îți plătesc prețul.
doamne cât costă să te consideri întreg.
bătaie a inimii îmi pare rău de tine
că nu ai învățat să te oprești frumos la timpul tău
ca orice lucru bun care mi s-a întâmplat vreodată.
am atâtea reacții chimice în corp încât mă simt în pericol de moarte.
nici nu observ katana mea cum taie înapoi cu lamă inversată
însă doar un orb veritabil n-ar putea scrie ce nu vede.
de azi mă dezlipesc de peste tot unde te-am sărutat.
ești un fir de trandafir care face baie într-o vază
fără să știe că i-au căzut spinii.
de azi învață să trăiești frumos fără mine până te ofilești
[...] Citește tot
poezie de Andrei Forte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre învățătură, poezii despre inimă, poezii despre corp, poezii despre trandafiri, poezii despre sărut sau poezii despre stomatologie
Glossă imaginii din oglindă
Regina mea sălbatică și pură,
Cu ochii umezi ca de căprioară,
Bujori și sângeri ți-am sădit pe gură,
Dar sărutarea ta mă înfioară.
Îți simt suflarea ca un prinț de stâncă
Și jarul ei îmi arde gura toată
Și rana ți-e mereu tot mai adâncă,
Căci de iubirea mea ești vinovată.
Regina mea sălbatică și pură,
În rochie de argint te-am îmbrăcat...
Iubirea mea primește-o și te-ndură!
Ce duh străin speranța mi-a furat?
De ce m-alungi din ochiul tău? În zare,
Mă simt dator de a muri tăcut,
Căci fruntea mea, sub lauri de ninsoare,
De dorul tău, a-mbătânit de mult...
Cu ochii umezi ca de căprioară,
Cu părul tău o ramură de tei,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre plâns, poezii despre ochi, poezii despre ninsoare sau poezii despre gură
Universal... valabil
Negrul, este fundal începutului "ZERO", de-Univers " stem" genezic gigant...
Miliard de înțepări îi apar, mult mai mici de-un foton, se prefigură în spații...
Printre goluri-universe de vremi, mii fotoni titirezi în rotire se-adună, cu efect aspirant...
Intermezzo între neguri, colosale locații își împart întuneric în structuri de creații.
Strălucirea orbește în gămălii de argint în topire, cu diamante-n făclii...
Energia e pură, căci materie nu-i, doar rotații nebune în mișcări centripete...
Trilioane de mii în miliarde de sute... în milioane de sute de mii... mii și mii
"terra electron volții" se-adună în timp de lumină și viteza își iuțesc... în mișcări incomplete.
Nici computer cât Soare de azi, n-ar putea calcula cert, valori. Niciun hard nu indică
ce lumină-i în centru; sclipitoare a orbi prin topire de-un instant diamantul!
Științe nu-s cu putere a decide când start cursă-i, nici culoarul de timp să prezică.
Chiar de-adună în avut generații de axoni de la Terra completă, nu e timp să gândească instantul!
"Spinul" este gigant! Ce cu mâna Divinu-a rotit într-o joacă unicat a creării,
sparge-n raze uriașe lumina captivă în rotire - plecată din start... ce deja e ajunsă-
în infinitul de ergi de-energie deplasată în punct "X", se răcind spre neant și-i supusă
agregării!
N-are nume în valoare puterea aprinsă sub forma de bec de acum, dar atunci ne îndeajunsă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre știință, poezii despre viteză, poezii despre mișcare, poezii despre energie sau poezii despre Soare
Glossă timpului pierdut
Se întoarce spre esențe mistuind trecut și umbre
Și din iadul existenței, fabulos și cast erupe,
Întocmind eternității o recenzie de temeri,
Contemplând întreaga lume, plânsul, trena ei de semeni...
Ca un voal de aripi albe, lin fuzionând apasă
Peste tâmplele ninsorii, spre întoarcerea acasă.
O clepsidră risipindu-și în tăceri întoarceri stranii,
Viața, clipele frumoase, visul, tainele și anii.
Se întoarce spre esențe mistuind trecut și umbre -
Voal de foc și de lumină, un șirag de pietre scumpe,
Răsăritul de apusuri, mister fără dezlegare
Al iudaicelor treceri peste lumea în mișcare...
Clopot ce străbate jalnic suflet blând, suflet sfielnic,
A bisericii canoane, al dumnezeirii sfeșnic...
Umbra trecerii spre mâine prtător pe valul sorții
Spaima, plânsul și durerea cea de dinaintea morții.
Și din iadul existenței, fabulos și cast erupe
Voluptoasă devenire... Unde-i oare?! Unde? Unde?
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre alb, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Glossă închinată bărbatului (bărbatului perfect)
Înger cu aripi de lumină venit din alte galaxii,
De ce-ai pierit în întuneric și unde ești? De ce nu vii?!
N-ai strălucire de luceafăr, nici flori de mirt ți-ai prins în păr,
Dar dragostea-ți, ursită-mi este, căci frântă sunt din adevăr.
Sub flori de tei, prin ploi de stele, treceam la pas... Dar ai plecat!
Te-ai risipit în răsărituri și gol în suflet mi-ai lăsat.
Te-aștept, te chem! Mi-i ființa plină... și gândul, de sărutul tău!
Ți-aș înșira pe drum petale și ți-aș întinde brațul meu.
Înger cu aripi de lumină, venit din alte galaxii,
Te-aștept, te-aștept și-n noaptea asta, la geamul meu, din nou, să vii.
Frumos precum un crin în floare, cu roze la butonieră,
Să rătăcim pe harta vieții, cu stele prinse-n diademă,
Să îți pictez pe pleoape versul și curcubeul în cuvânt,
Apoi să-ți încrustez iubirea și să ne pierdem pe pământ.
Oh, nu-mi lăsa pustie calea! Furtună-n suflet nu-mi lăsa!
Iubește-mă atât de simplu, să îmi doresc a te avea!
De ce-ai pierit în întuneric?! Și unde ești?! De ce nu vii?
Se pierd iubirile promise în zborul lin de păpădii...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curcubeu, poezii despre pictură, poezii despre perfecțiune, poezii despre noapte sau poezii despre dorințe
Articole culturale referitoare la paralele
Mai multe articole despre paralele la Blog.Citatepedia.ro »