Replici despre georgescu matei, pagina 26
Mihai: Salut. Vrei să pleci acasă?
Nistor: Cam așa ceva. Intenționez să plec...
Mihai: Și... Chiar te grăbești să ajungi acasă?
Nistor: Depinde; de ce mă întrebi?
Mihai: Păi, mă gândeam că dacă nu te grăbești, am putea trece pe la mine, să-mi arăți la geogra', dacă zilele trecute n-ai putut; erai ocupat...
Nistor: Ah, asta doreai... Când ai proba la geogra'; mâine?
Mihai: Nu; poimâine.
Nistor: Păi și... Pentru mâine? Nu te pregătești?
Mihai: Mâine n-am probleme, sunt superpregătit; am proba la fizică.
Nistor: Ah, deci, cu fizica nu stai prost, doar cu geografia...
Mihai: Eh, nici cu geografia nu stau foarte prost, dar dacă tu știi mai multe, presupun că mi-ai putea arăta și mie, dacă vrei; nu te obligă nimeni.
Nistor: Bine, hai...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stela: Ca aspect, totul arată minunat, dar nu știm și ce gust ar avea toate bunătățile astea pregătite de tine.
Lucian: Încercați și veți afla!
Stela: Și cum am putea ști dacă nu cumva încerci să ne otrăvești, să scapi mai repede de noi? De data asta, definitiv, nu doar pentru șase luni.
Lucian: Poftim?!
Stela: Glumeam, desigur.
Lucian: Nu mi se pare deloc amuzant, doctore. Mie nu-mi vine să râd...
Stela: Ah, frumosule, nu mi-o lua în nume de rău.
Lucian: Păi, doctore, dacă ai dubii în privința asta, poți oricând face niște teste chimice. Poți lua o probă, două, din fiecare porție, pentru analize...
Stela: Uite, frumosule, cel mai sigur test este acesta! Vezi?! Delicios! Nimic de reproșat. Gata, a trecut testul și nici n-am nevoie de probe...
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Ce-i asta, Nis?!
Nistor: Cum ce?! Raportul meu, șefu'. Nu asta mi-ai cerut?
Lucian: Un dosar n-ai găsit și tu, să pui foile astea în el?
Nistor: Scuze, șefu', nu m-am gândit la așa ceva. Data viitoare o să le pun într-un dosar.
Lucian: Bine. Să nu uiți. Păi... Cred că mi-am uitat ochelarii de spionaj acasă, pe Terra.
Nistor: Poftim?! Care ochelari, șefu'? Tu nu porți ochelari. Cum să-i fi uitat? Pe care?
Lucian: Pe aceia de spionaj, care să mă ajute să înțeleg scrisul tău foarte urât și să citesc ce-i pe foile astea ale tale.
Nistor: Eh, șefu'... Ce vrei?! Așa scriu eu; nu pot altfel.
Lucian: Zău, Nis, mai bine foloseai computerul și scoteai foile la imprimantă, ca să înțeleagă și alții mâzgălelile tale.
Nistor: Computerul?! Muncă în plus, șefu'. Las' că te ajut eu să înțelegi ce-am scris pe acolo.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Șefu'... Ce-i cu tine aici?!
Lucian: Așa mă întâmpini tu, mă, nărodule?
Nistor: Aș... Salut, șefu'!
Lucian: Salut, Nis. Ce faci aici?
Nistor: Cum, ce?! Hărți, așa cum mi-ai spus! Trec toate denumirile la locurile lor, doar asta trebuie să fac! Nu?! Ți-am zis, nu vreau să te dezamăgesc! Așa că am trecut serios la treabă!
Lucian: Da, mă, nărodule, dar și duminica? La ora asta?
Nistor: Și ieri, toată ziua, șefu', până seara târziu... Sunt multe denumiri de adăugat. Încă nu le-am aflat pe toate, dar uite, unele hărți deja sunt complete! Deci, voi reuși! E clar.
Lucian: Da, văd... Te-ai străduit chiar să scrii citeț! Cu majuscule, de tipar.
Nistor: Da, ca să priceapă și restul populației, nu doar eu... Uneori chiar și eu întâmpin greutăți în a-mi descifra propriile-mi mâzgăleli.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Mai ai și altceva să-mi spui?
Lucian: Da. Săptămâna trecută ne-ați pus în vedere ca mâine, la ora 12.00 fix să fim prezenți aici, cu echipajul complet.
Traian: Și care-i problema?! Din câte știu, l-ați completat deja.
Lucian: Aproape... Mai sunt cei doi roboți; ei ne mai lipsesc.
Traian: Cum?! N-ați ales încă doi roboți pentru misiune? Ce naiba păzește Eugen, de nu se ocupă de voi așa cum trebuie? Așteaptă să fie sancționat sau ce?!
Lucian: Domnul profesor Manea n-are nici o vină. Se ocupă de noi chiar mai mult decât trebuie.
Traian: Luci, am spus clar să fiți toți, inclusiv roboții! Puteți însă recupera acest handicap. De dimineață, până la ora 12.00 aveți destul timp să găsiți, împreună cu Eugen, roboții potriviți misiunii voastre.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lia: Interesant! Ai putea aranja același lucru și pentru mâine seară?
Lucian: Bineînțeles; dar cu o condiție.
Lia: Care?!
Lucian: Să-mi permiți și mâine seară să te conduc până acasă, tot cu mașina directorului.
Lia: Bine, de acord.
Lucian: Ia te uită! Dacă știam că vei fi de acord atât de ușor, îți puneam altă condiție: Aceea de a-mi accepta prietenia.
Lia: În cazul ăsta, ai fi pierdut; ar trebui să-ți fie clar că aș fi preferat compania celor doi body-guarzi.
Lucian: "Nemilosul" și "Temutul"... Ar fi de preferat compania lor decât prietenia mea?
Lia: Da! Măcar poreclele lor exprimă clar ceea ce sunt ei; în cazul tău, "Don Juan" nu e foarte relevant. Dar dacă te rezumi la partea cu condusul acasă, poți avea șanse; numai dacă nu cumva ai pe altcineva în vedere pentru seara următoare...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florin: Mă numesc Florin Neamțu, zis Nemilosu', iar el este Bogdan Trană, zis Temutu'. Nu vă speriați de noi, vă rugăm, ne aflăm aici doar pentru a vă asigura protecție, nu pentru a vă face ceva rău, ci pentru a vă feri de rele. Desigur, nu am luat această hotărâre din propie inițiativă, ni s-a spus să avem grijă de dumneavoastră.
Lia: Ah; da, știu... Am aflat despre decizia directorului nostru. Mă miram doar; adică, nu mă așteptam să se treacă la dispozițiile dânsului atât de repede. Dacă este nevoie de prezența dumneavoastră, am să înțeleg totuși...
Bogdan: Nu noi am decis acest lucru, domnișoară.
Lia: Îmi puteți spune Lia... Și chiar trebuie să mă însoțiți acum? Nu merg decât până acasă, cu un taxi.
Florin: Nu-i nevoie, domnișoară... adică, Lia... Nu trebuie să luați un taxi, vă ducem noi cu mașina noastră.
Lia: Ah, ce drăguț...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Dom' director; și dacă vom sosi înainte de ianuarie 2101?
Traian: Dacă veți sosi înainte de acea dată, va fi foarte bine. Chiar e de dorit să sosiți înainte de acea dată, doar misiunea a fost estimată la 13 ani, nu la 15; s-au luat însă în considerare eventuale întârzieri nedorite. În orice caz, din momentul în care veți sosi, banii nu vă vor mai fi livrați în cont, vă veți primi salariile în mână, plus, pentru fiecare, o sumă foarte mare, la întoarcerea din misiune; cât anume, nu pot știi de acum, dar oricât ar fi, tot n-ar fi suficient pentru voi, ați merita mai mult decât s-ar putea socoti în cifre... Cât despre sumele strânse în bancă de-a lungul anilor pe numele voastre, la întoarcere veți putea dispune de acestea când și cum veți dori sau veți considera de cuviință.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Luci, poți să-mi explici ce-i cu obrajii tăi? Iarăși?!
Lucian: Ce-i cu ei, dom' director?
Traian: Ai urme de ruj... Să nu-mi spui că așa te-ai prezentat în fața Comisiei Disciplinară astăzi și așa ai rămas acolo tot timpul, la audierea finală, fără să te ștergi măcar?!
Diana: Vai, dragul meu... Scuză-mă, te rog, Luci, de la mine ți-au rămas urmele astea. Ți-amintești; eu te-am sărutat pe obraji chiar înainte ca tu să intri în sală...
Lucian: Cum așa, mamă?!
Diana: Îmi pare rău, nu mi-am dat seama. Crede-mă, Luci, n-am vrut să te pun într-o asemenea situație neplăcută, în fața celor din Comisie...
Lucian: Mamă, știi ce poate însemna asta?!
Iulian: Vai, Diana, cum ai putut să faci una ca asta?
Diana: Regret, n-am vrut.
Iulian: Lasă, Luci, va fi bine! Orice ar fi...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai: E a ta?
Lucian: Bijuteria asta albastră?! Nu. E a directorului.
Mihai: Poftim? Cum? A cui? A... cărui director?!
Lucian: Directorul Institutului nostru, desigur, Traian Simionescu.
Mihai: Cum așa?! Adică domnul director ți-a împrumutat ție mașina dânsului?!
Lucian: Da; și nu-i prima oară când mi-o împrumută. Eu și dom' director ne înțelegem foarte bine, ca să zicem așa... Îmi e prieten.
Mihai: Ah... Și de ce te duceai spre Institut; să-i înapoiezi mașina domnului director cumva? În cazul ăsta, n-ar trebui să mă mai duci pe mine în oraș; mai bine oprește, să cobor, îmi pot continua drumul spre oraș așa cum l-am început, singur.
Lucian: Stai liniștit! Dom' director mi-o lasă la dispoziție oricât doresc; mi-a spus că i-o pot înapoia chiar și... peste 13 ani. Desigur, glumea, dar nu-i nici o grabă.
Mihai: Ah...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!