cetatile albe

Poemul 1 (Trup de femeie)

Trup de femeie, coline albe, coapse albe,
eşti asemenea unei lumi, aşternută în supunere.
Trupul meu aspru, agrest, sapă în tine
şi face o sămânţă să răsară în adâncul pământului.

Am fost singur ca un tunel. Păsările au zburat din mine,
şi noaptea m-a doborât cu invazia ei copleşitoare.
Să pot supravieţui, te-am pătruns ca o armă,
ca o săgeată din arcul meu, sau o piatră din aruncătura mea.

Dar vremea răzbunării a apus, şi te iubesc!
Trup din piele, din muşchi, din lapte însetat şi ferm.
Şi cupele sânilor tăi! Şi ochii tăi plini de absenţă!
Şi rozele pubisului tău! Şi vocea ta tristă şi blajină!

Trupul femeii mele, voi continua să dăinui prin el.
Setea mea, eterna-mi năzuinţă, calea mea schimbătoare.
Ape negre se adună acolo unde setea eternă curge,
şi truda alături de ea, şi durerea fără de ţărm.

poezie celebră de Pablo Neruda din Douăzeci de poeme de iubire şi un cântec de disperare, traducere de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna în valuri
Picură în zori bruma
Din tălăngi albe
Broderii minunate
Peste întinderi verzui.

tanka de David Boia (22 octombrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Studiile psihologice au arătat că pacienţii au mai multă încredere în medici atunci când aceştia poartă tradiţionalele halate albe.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capşa

În vitrinele lui Capşa,
Sunt expuse prăjituri,
Lei şi urşi de şocolată
Şi tot felul de figuri.

Îngeri şi purcei de lapte,
Ouă roşii, cerbi şi pui,
Toate fabricate în zahăr
În laboratorul lui.

Ş'a intrat domnul Costică
Un geambaş cu ceafă lată.
- Bună ziua! Zise dânsul -
Vreau un cal de şocolată!
- Da! Avem! – Şi vânzătoarea
Îi arată vreo câţiva.
- P'ăsta roibu-l iau, că-mi place,
Dar am să vă rog ceva!
Hamurile-aş vrea să fie
Albe şi cu zdrăngănele,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui plagiator

Tinere cu trecut greu,
Cu mâini albe şi monoclu,
Dacă tot mă furi mereu,
Şanse ai s-ajungi chiar soclu
Pentru monumentul meu.

epigramă de George Caranfil (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri albe

Sunt singură şi sufletul meu suferă în taină,
Poate că eu am greşit
Am dat totul,
Îm sinceritatea mea,
Durerii chipului tău,
Iubire!

poezie de Gabriela Boboc
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneza în alb

Zadarnic

Am
desţelenit
atâtea
pagini
albe

Trebuie
s-aştept
cuminte

Apocalipsa
primelor
cuvinte

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (25 ianuarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lepădarea de roşu...

Degeaba veţi ieşi voi
Cu haine albe, curate,
Căci voi aveţi, zicem noi
Conştiinţele... pătate!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

luna la zenit
umple cerul
cu raze albe
rupte din îmbrăţişare tale
şi cântă precum greierii

gogyohka de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste întinderi albe
strălucirea unui gând
până în inimi
cântecul zăpezilor
din cerul prea gri

gogyohka de Mariana Babiuc Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!