cei 7 ani de acasa

Era sâmbătă, 09 iunie, era vară, era sfârşit de săptămână, era cald... Cei şapte membri ai echipajului navei albastre erau toţi tineri, deci, ar fi avut motive să fie veseli, să iasă prin oraş, să se distreze; totuşi, doar geograful cel înalt alesese varianta cu plimbarea prin oraş, numai după ce scăpase de cei doi însoţitori ai săi. Ceilalţi preferaseră să rămână acasă la ei: blonda Maria, mică şi gingaşă, se simţea foarte bine în apartamentul ei cu cinci camere, plin cu animale şi plante, având în propria-i locuinţă un micuţ colţişor din natură; domnişoara doctor Stela preferase şi ea să rămână acasă, mai ales din cauza celor 13 etaje, pe care nu avea de gând să le mai urce sau coboare; Alex avea un alt motiv de a nu ieşi nicăieri – evita întâlnirea cu "Ucigaşa", de care va scăpa de abia luni de dimineaţă; domnişoara psiholog Lia nu numai că era acasă, dar nici măcar nu catadicsea să iasă din camera ei, unde stătea închisă, cu motănelul gri în braţe, ţinându-i companie, dar ea era tristă şi abătută din cauza unei anumite reclamaţii pe care o depusese seara trecută către Comisia Disciplinară a Institutului, împotriva colegului ei, Lucian; Mihai se afla, din câte ştim, tot într-o casă, deşi nu la el acasă, ci la comandantul misiunii; iar acesta din urmă, bineînţeles, tot acasă era, iar figura lui îi trăda tristeţea care-i măcina sufletul.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericiţi cei care visează, cei care au idei frumoase, cei tandri, fericiţi cei care rămân copiii sufletului. Fericiţi cei pe care teama nu îi face să renunţe la iubire.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mine acasă, în Zhongnan

Trecut de vârsta tinereţii – seara, acasă la poalele dealurilor din sud,
devin cumva ataşat de Cale.
Când simt nevoia, le cutreier singur,
fără alt scop decât acela de a descoperi lucruri deosebite,
umblând până când ajung la capătul fluviului,
unde urmăresc norii care se înalţă.
Din întâmplare întâlnesc un bătrân în pădure;
vorbim şi râdem — noi nu trebuie să fim acasă la o oră anume.

poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: I-am cunoscut şi eu aseară pe cei care mă apără pe mine. Evident, pe lângă mine, sunt enormi...
Nistor: Şi cine n-ar fi oare?!
Maria: Să nu crezi că dacă te afli la extrema opusă, ai din start un avantaj faţă de mine! Cei doi se numesc Marius Stâncă şi Geo Drăguşin, iar poreclele lor sunt "Uriaşul", respectiv "Tăcutul". Mi-ar plăcea ca în seara asta să nu mă mai însoţească până acasă, dar îmi dau seama că n-am de ales.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei şapte ani...

A făcut Economie.
E ministru şi nu-i pasă.
Însă, vai de-aşa domnie:
Îi lipsesc... "anii de-acasă"!

epigramă de Ana Zegrean (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia

Să-i scădem, ca o favoare,
Dintr-o vârstă plină, rasă,
Doar câtimea ce n-o are:
Pe cei şapte ani de-acasă!

epigramă de Barbu Morcovescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor intelectuali foarte modeşti

După şcoli, o facultate,
Plus cei şapte ani de-acasă,
Unii nu vor să arate
Nici măcar un pic de clasă!

epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian Băsescu, preşedintele PMP, care ne-a promis un partid nou cu oameni noi, l-a propus candidat la Primăria Craiovei pe violatorul Gelu Vişan, condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru violarea unei eleve minore, de 15 ani (pamflet)

Ne spune vorba cea străbună,
Cei ce se-aseamănă se-adună.
Sfidând bun-simţ, sfidând poporul,
Tu ne-ai propus violatorul.
Eu mai curând votez Olguţa,
Decât pe omul tău cu puţa!...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (30 martie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De mii de ani, noi, orbii, am văzut multe. Am văzut că oamenii nu s-au schimbat, au rămas asemenea jivinelor: se mănâncă între ei. Se mai revoltă cei sărmani, mai câştigă o fărâmă de pâine, dar apoi, peste timp, lăcomia iar se revarsă peste lume. Îmbracă doar alte haine Asta a fost dintotdeauna. Între cei săraci şi cei bogaţi, între cei puternici şi cei slabi se va afla totdeauna o prăpastie adâncă oricât vor da din gurile lor cei de sus. Peştele cel mare îl mănâncă pe cel mic şi niciodată nu va putea fi altfel. Mântuitorul a fost om umil şi cei puternici l-au răstignit bătându-l în cuie ca să nu mai umble, i-au astupat gura cu amăreală şi acreală ca să nu mai vorbească, i-au împus pieptul cu suliţa ca să moară în chinuri. Este plină lumea de sute de milioane de răstigniţi. Mântuitorul? El îi întruchipează pe toţi. Ca să avem cui să ne închinăm şi să ne aducem aminte de ceilalţi.

citat din romanul Pe ambele părţi ale baricadei, XIX, pagina 134 de Aurel Neron (2009)
Adăugat de Aurel Neron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai uimitor fusese gestul testamentar al lui Efraim, ce mai lăsase Salemei parte bună din avere, do-vedind că douăzeci de ani de credinţă la tinereţe însemnau pentru el mai mult ca cei zece ani de părăsire la vîrsta periculoasă; restul averei mersese la familie şi la unele instituţii susţinute de Efraim, care, fără a fi filantrop, vroia totuşi să-şi supravieţuiască. N-aveau copii. Un băieţel murise de mult, născut şi acela prea curînd după căsătorie.

Hortensia Papadat-Bengescu în Drumul ascuns (1932)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!