bucura

Ruga lui Ştefan cel Mare către urmaşi ("Fraţilor, rămâneţi fraţi!")

Fraţilor, rămâneţi fraţi.
Într-o ţară, într-u nume,
Că suntem puţini pe lume,
Asta vă doresc anume.
Fraţilor, rămâneţi fraţi.

Fraţilor, nu vă-mvrăjbiţi!
Că se bucură străinii,
Îşi arată colţii câinii,
Se visează-n tron asinii!
Fraţilor, nu vă-mvrăjbiţi!

Fraţilor, nu vă trădaţi.
Că trădarea naşte ură,
Pune lacăte la gură
Şi ne strâmbă la făptură.
Fraţilor, nu vă trădaţi.

Fraţilor, nu vă trădaţi!
Ridicaţi iubirea-n steme,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Romanciuc (18 august 1989)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făt-Frumos petrecu vreme uitată în Valea Plângerii, fără a prinde de veste, fiindcă rămăsese tot aşa de tânăr, ca şi când venise. Trecea prin pădure, fără să-l doară măcar capul. Se desfăta în palaturile cele aurite, trăia în pace şi în linişte cu soţia şi cumnatele sale, se bucura de frumuseţea florilor şi de dulceaţa şi curăţenia aerului, ca un fericit. Ieşea adesea la vânătoare; dar, într-o zi, se luă după un iepure, dete o săgeată, dete două şi nu-l nimeri; supărat, alergă după el şi dete şi cu a treia săgeată, cu care îl nemeri; dară nefericitul, în învălmăşeală, nu băgase de seamă că, alergând după iepure, trecuse în Valea Plângerii. Luând iepurile, se întorcea acasă; când, ce să vezi d-ta? deodată îl apucă un dor de tată-său şi de mumă-sa. Nu cuteză să spuie femeilor măiestre; dară ele îl cunoscură după întristarea şi neodihna ce vedea într-însul.

Petre Ispirescu în Tinereţe fără de bătrâneţe şi viaţă fără de moarte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşchii

Opreşte-ţi gemetele. Nu-i nimic mai caraghios
Decât un om gemând
De nu cumva e unul care plânge.
*
Mă plimb
Cu un tăiş de umbră în mine;
Mă plimb
Cu o pisică în memorie;
Mă plimb
Cu un mănunchi de flori fanate
Şi cu fotografii îngălbenite;
Mă plimb
Cu un veşmânt ireparabil;
Mă plimb cu-o gură cât toate zilele în inimă.
*
Cu cât poemul e mai scurt
Cu atât pătrunde mai adânc în carne
*
Acest poem trebuie alungat
Căci în cetate nu e loc

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Louis Aragon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecernie

Pe-aici, în sus, e schitul la capat de colnic.
L-a zugravit pe vremuri Ilarion cel drept
Cu sfinti intre stergare de galben borangic
Si sfinte-mpodobite cu icusari pe piept.

Auzi, un clopot misca vazduhul peste munti
Si se bolteste-n sunet cat cerul de margean
De dincolo de lume te-ndeamna să renunti
O taina fără de moarte la veacul pamantean.

Vom asculta din strana vecernia-n sobor
Când intra-n schit odata cu pasul serii lent
In murmure ca zvonul albinelor în zbor
Naluci calatorite din Vechiul Testament.

Cu aur pe odajdii, inbalsamatii tei
Vor ingina soborul prin geamurile mici.
Eu recita-voi psalmul sublim 103,
Iar tu Lumina lina m-as bucura să zici.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierduţi

Tot mai reali în lumea virtuală
Şi mai prezenţi în propria absenţă,
Ne pierdem sensul într-o ireală
Trăire şi-ntr-o falsă existenţă.
Nu mai vedem o zi fără tehnologie,
Ne-am rătăcit într-un sistem binar,
Realitatea noastră nu mai este vie
De când trăim într-un tărâm imaginar.
Ne-am lobotomizat de voie bună,
Ne bucurăm de tot ce este trivial,
Sărutul delicat sub clar de lună
Ne pare desuet, ridicol şi banal.
Habar n-avem că ne-am pierdut menirea
Când simţurile noastre-au amorţit,
Că am uitat ce-nseamnă fericirea
De a ne bucura de-un simplu răsărit.
Ni-s degetele fără de amprente
Şi ne-am pierdut de tot identitatea
Prin virtuale lumi "inteligente"
Pierzând contactul cu realitatea.

[...] Citeşte tot

poezie de Florentina Mitrică (30 noiembrie 2017)
Adăugat de Andrei Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Yahoo

Yahoo, yahoo, o, Katmandu,
Reţele literare, cât încape,
voi m-aţi blocat în două ape,
credeţi că-mi place să fiu prins?
Sunt Cavaler, deşi mă credeţi şui,
Eu realizez că uneori dau ghionturi,
Dar cel ce-i drag pricepe că sunt ponturi,
Eu mă închin iubitei Atehui.
Ti-am dat mai ieri sărutul mortuar,
Ai înţeles că te iubesc şi dincolo de moarte,
Te bucură copilă de pindar,
Tu ai motive să nu fugi departe.
Toate la timpul lor vor fi,
Mă bucur eu cu bucuria noului venit,
Poate voi scoate şi o carte de copii,
Poate o carte pentru premiul mult râvnit.
Eu zic să întreţinem orice foc,
Ce facem fără el, fără lumină?
Nu te-aş vedea, nu m-ai vedea deloc,
Îţi dau o întâlnire în grădină.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa nopţilor restante

- În seara asta greierii mă cheamă
La un concert sub reflectorul lunii,
Furnicile-s deja în stal şi-aclamă
Soliştii care urlă ca nebunii,

Din cuibul lor trei rândunici se-ntreabă:
E muzică această nebunie?
Că rock-and-rollul este mai degrabă
Un drog care provoacă isterie.

Eu stau la geam şi mă gândesc că poate
Spre dimineaţă vor cânta romanţe
Şi vom parcurge lista cu erate
În doi că ne-au rămas de dat restanţe.

- E vara la un pas de noi, cerdacul
E-un rai cu busuioc şi lămâiţă,
Ne-a invadat cu ramuri liliacul
Şi luna poartă stele în cosiţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu lucrează cu semne şi minuni

Dumnezeu lucrează cu semne şi minuni
Şi ascultă dorinţe aprinse şi rugăciuni
El aduce din porţile morţii pe cei ce zac
La El toţi sunt la fel şi cel bogat şi cel sărac.

Credinţa lucrătoare ne face să simţim
Cum Domnul ne face mereu să biruim
Căci El ne dă putere să umblăm în lumină
Măreşte credinţa în cel ce-o are mai puţină

El bucură pe cei mâhniţi şi întristaţi
Şi-i ajută pe cei părăşiţi şi abandonaţi
Le dă putere să treacă cu bine încercarea
Şi apoi din inima lor să izvorască cântarea.

Dumnezeu este bun, mai bun ca niciodată
Pentru cei credincioşi cu inima schimbată
El îi păzeşte de lumea rea şi păcătoasă
Ca să-i aducă neîntinaţi şi sfinţi acasă.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Sferciuc
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei a căror prietenie se întemeiază pe virtute sunt animaţi de zelul de a-şi face reciproc binele (acest lucru fiind propriu virtuţii şi prieteniei); or, o astfel de emulaţie nu poate da naştere nici la reproşuri, nici la certuri, căci nimeni nu se poate supăra pe cel care-l iubeşte şi-i face binele, ci, dacă are delicateţe sufletească, se revanşează făcând la rândul său binele;iar cel care-l depăşeşte pe celălalt prin binele care i-l face, obţinând astfel ceea ce îşi dorea, nu ar putea aduce reproşuri prietenului său, pentru că fiecare dintre ei aspiră spre bine. Nici în prieteniile întemeiate pe plăcere asemenea incidente nu au loc dacă se bucură să-şi petreacă timpul împreună; şi ar părea de-a dreptul ridicol cel ce i-ar reproşa prietenului că nu-i face plăcere prezenţa lui, din moment ce nimic nu-l obligă să-şi petreacă timpul împreună cu el.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luă în mâna dreaptă soarele şi în cea stângă luna, le aruncă pe cer şi se bucură cu bucurie mare. Oamenii, când văzură iarăşi soarele şi luna pe cer, se veseliră şi lăudară pe Dumnezeu că a dat atâta tărie lui Greuceanu de a izbândit împotriva împieliţaţilor vrăjmaşi ai omenirii. Iară el, mulţumit că a scos la bun capăt slujba, o luă la drum, întorcându-se înapoi. Găsind pe frate-său la semnul de întrolocare, se îmbrăţişară şi, cumpărând doi cai ce mergeau ca săgeata de iute, întinseră pasul la drum ca să se întoarcă la împăratul. În cale, dete peste un păr plin de pere de aur. Fratele Greuceanului zise că ar fi bine să mai poposească puţin la umbra acestui păr, ca să mai răsufle şi caii, iară până una, alta să culeagă şi câteva pere, spre a-şi mai momi foamea. Greuceanu, care auzise pe zmeoaice ce plănuiseră, se învoi a se odihni; dară nu lăsă pe frate-său să culeagă pere, ci zise că le va culege el...

Petre Ispirescu în Greuceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!