antrenor+de+fotbal

Debra Barone: Unde e casetofonul meu, Ray?! Unde era casetofonul meu când am fost în travaliu cu gemenii timp de 36 de ore şi tu o întrebai pe asistentă dacă televizorul prinde canalul sportiv!
Raymond Barone: 36 de ore nu e puţin timp.
Debra Barone: Da?! E şi mai mult când trebuie să scoţi din tine două fiinţe umane şi soţul e plecat să vadă dacă se găseşte îngheţată pe băţ în spital. Sau unde era atunci când ai înregistrat un meci de fotbal peste caseta de la nuntă, sau când mă întrebi de ce sunt nervoasă când îţi găsesc lenjeria prin bucătărie, şi cine a început să sforăie la înmormântarea bunicului meu?!
Raymond Barone: Eşti sigură că ai nevoie de un casetofon, pentru că văd că îţi aminteşti totul.

replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frigiderul

stăpânea fiinţa lui începând
din colţul buzelor rânjite
până în adâncul fiinţei lui
dormea îmbrăţişându-l strâns
schimbau vorbe despre frumuseţile
care erau frumos aranjate
în rafturile care străluceau
era frigiderul visurilor sale

striga în visul lui la televizor
s-o lase mai uşor cu meciurile de fotbal
i-a aruncat în ecran pliante
cu frigere pline cu bucurii
a promis că-i ridică o statuie
într-un oraş cu azur luminos
o să-i pună la uşă maşină
cu girofar şi sirenă

s-a fălit şi-n faţa dulapului
cu haine roase de timp

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În România, sesizăm de multă vreme, trucarea şi "trântirea" unor meciuri de către unii jucători, antrenori, manageri de federaţie, nu numai la echipele de cluburi, dar, surprinzător de dramatic, şi la nivelul echipelor naţionale, îndeosebi, în ramurile sportive: fotbal, handbal, volei şi baschet. Ne uităm de multe ori la meciuri/dispute punând suflet, declanşând discuţii oneste, pertinente, însă aceste sunt trucate, vândute. Ce se întâmplă în sfera politicului, economiei, administraţiei are loc "generos" şi în lumea sporturilor. Antrenorii sunt numiţi şi menţinuţi în funcţie, în ciuda rezultatelor dezamăgitoare, după criterii eminamente financiare, clientelare politice. Federaţiile sportive străine nu au cum să nu fie avantajate. Unii sportivi români trântesc meciuri după meciuri, înclinându-se în faţa dictaturii banului şi mimând apărarea, supremaţia tricolorului românesc. Similitudini sunt şi în politică. Se mimează continuu.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2014)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi vine să fiu din nou copilul
care am fost şi care încă mai sunt
să sparg geamurile vecinilor de la parter
cu mingea de fotbal sau cu o piatră
aruncată cu dibăcia din copilărie
vreau să-i bat pe duşmani
îmi doresc să redevin băieţelul
bătăuş şi fermecător şi să sărut fetele
să colecţionez timbre şi cărţi
să-mi visez în fiecare seară colegele
vreau să fiu din nou copilul ăla
care am fost şi care încă mai sunt
să plimb fetele pe bicicleta pegas
zburând până la stele
îmi doresc să fiu criticat
pentru nerealizarea planului
la sticle, borcane şi fier vechi
în faţa detaşamentului de pionieri
să-i scriu bileţele de iubire comandantei de detaşament
să-i spun că o iubesc mai mult pe ea

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spun că vreau o relaţie de iubire, dar am grijă să îndepărtez orice persoană cu care aş putea ajunge la intimitate. Spun că vreau să slăbesc, merg la sală şi plătesc un antrenor, şi la ora 18 sunt la KFC îndopându-mă. Spun că nu mai vreau să fiu sărac, că vreau să fac bani, şi puţinii bani pe care îi am îi joc la pariuri. Asta pentru că eu nu sunt motivat să am iubire, sănătate şi bani. Eu sunt motivat să fiu gras, sărac şi bolnav. Oamenii CRED că vor lucruri bune în viaţa lor, dar fac tot ce e posibil să le aducă pe cele rele. De ce? Pentru că tot ce aducem în viaţa noastră, ne oferă nişte beneficii de care nu suntem conştienţi, iar acele beneficii contează pentru noi enorm, deşi e evident că ne distrug. Jucatul la pariuri îmi eliberează hormonul anticipaţiei, serotonină, iar eu am devenit un dependent ce are nevoie de doza de anticipaţie care cere tot mai mult. Îngrăşatul mă fereşte de suferinţe în relaţiile cu cei din jur pentru că în mintea mea, stratul de grăsime mă protejează de săgeţile aruncate înspre sufletul meu sensibil. Fugărind orice persoană cu care aş putea avea o relaţie, mă protejez de o eventuală suferinţă din iubire care ar durea mai mult decât singurătatea. Ţine minte. Orice suferinţă ai în viaţa ta, ţi-ai adus-o pentru că îţi oferă ceva bun. Însă doar în imaginaţia ta.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă lumea

în urmă şi urcă în bentley
aşa beat cum eşti
cu baxul cu beri amstel
la cutie vine starea
de euforie exagerată
pleci din casa iubitei tale
după ce o închizi în garderoba
unde ai pus un cadou
conduci maşina din stâlp în stâlp
eşti vedeta care-şi permite
să moară la volan pentru o stare
de ebrietate avansată
încă crezi că eşti nemuritor
dai cu bentley-ul tău
în maşina de poliţie din care ies
doi în uniforme albastre
toată poliţia din lume are
uniforma albastră şi pistolul
la brâu în teacă lângă cătuşe
accelerezi fără să ştii ce intenţii au

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cool şi felin

Cool şi felin, black mandoline,
Prieten, sfârşitul sforăie lin,
In dim light, o raită în right,
se conturează obiect ce optează,
Ochiul răsare din nimicul ce doare,
Omul pe gură, moartea din şură,
Pedepsiţi vederea, ochiul ca mierea,
Orbul deveni un clarvăzător,
Mortul este astăzi atotştiutor,
faci în interior tot ce vrei matale,
dar cu temei bea din trei pahare,
ochii genitali, copii de cristal,
the eye is a hungry mouth,
a fi vizionat de draculi, of course,
zâmbetul tău sare mereu în argilă,
viaţa remanentă, te agăţi de milă,
ne acoperim cu vise, decent,
visele conţin mereu un ferment,
the doors dai la-ntors,
cristal ship, un şip,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai unul? (După George Coşbuc - Numai una)

Pe umeri încă are grâu,
Căci pofta n-a ţinut-o-n frâu;
Mergea întins şi cam lălâu,
Nici gând să se retragă.
Iar boabele cădeau pe ei
Pe toţi: nuntaşi, însurăţei,
Ba chiar şi-n jur, pe puradei
Aduşi de o miloagă.

Priveşte fix, minute trec,
Şi toţi mireasa o petrec,
Să facă poze se întrec,
Ea vrea să ia buchetul.
Căci, dacă-l prinde ea acum,
Chiar dacă multe-i stau în drum,
Va şti că va urma oricum.
Acesta-i e secretul.

De-acum, voi ştiţi tot ce spun eu,
C-au dat filmarea la teveu

[...] Citeşte tot

parodie de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel, după George Coşbuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţin minte că liceul l-am început la Slatina, la Radu Greceanu şi aveam ca director pe profesorul de geografie Traian Biju, mare personalitate, iar ca profesor de istorie pe Daniel Mirodot. Viaţa din provincie era patriarhală. Învăţam tot timpul, şi singurul lucru mai deosebit erau meciurile de fotbal. În anii '20 la început era o sărăcie îngrozitoare! Ţin minte că ostaşii din Slatina, trei regimente, erau în opinci. Defilau de zece mai tot aşa. Prima defilare a fost în 1922. Eram în clasa I de liceu şi ne-a încolonat directorul Traian Biju şi am defilat şi noi în faţa miniştrilor de la Bucureşti. După ce am defilat ne-au dus în coloană şi ne-au aşezat la picioarele tribunei. Apoi îmi amintesc când a venit la Slatina George Enescu. Elevii de clasele a VII-a şi a VIII-a de liceu, mai mari decât noi, după concert l-au luat pe Enescu pe braţe şi l-au dus pe străzi, aşa în aer. Se întâmpla în 1923.

Şerban Milcoveanu în Memorii. Mici contribuţii la istoria politică a României contemporane
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perdele de fum

în staţiune era un singur televizor
al pensionarilor
la club să-şi imortalizeze trecutul în cuvinte,
între două ape şi un ştrand oraşul
completa rebus cu imaginaţia turiştilor,
se juca fotbal feminin pe terenul cu zgură
mingea era asemenea unui cap de bărbat navetist
între două trenuri se antrena pe terenul advers
descoperind metafora dintre sânii femeii
ameţită cu griji şi antrenată la cozi
îndelungi
unde răbdarea îi cerea să fie mai tare ca oţelul şi să ia în piept
tutunul razei de soare,
să fie veselă şi grabnic iertătoare,
momentele educative
se desfăşurau în camere cu igrasie
sub perdele transparente
în care amorul era însoţit de mângâieri fierbinţi
se redescopereau curbele şi ascendenţii,
tata îi declara iubire mamei,

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!