Toate rezultatele despre viata+ca+un+altar, pagina 25
Pe cât de numeroase uși are un palat, pe atât de mult ai parte de viață. Când micșorezi numărul ușilor, diminuezi viața din tine. Acum ți-a mai rams o singură ușă, doar una deschisă către viață; închide-o și îți vei fereca viața pentru totdeauna. De aceea am spus că este un singur punct slab în palatul tău.
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Groparul
Merge târâș prin viață
Cu inima de gheață
Plecat înspre mormânt...
Se irosind săpând.
Din șale se îndoaie
De e năduf, e ploaie,
Sau ger năprasnic este...
De clopot dă de veste.
Nici nu mai are lacrimi
Și sărbători, nici patimi
Ce varsă în sudoare
La fel la orișicare.
Din palmele bătute
Și sforile ținute
Își încropește pâine
De-un trai de azi pe mâine.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossa toamnei în care ai plecat
Cad frunze în dantele de lumină...
În arabescul templului solar
Aleargă fluturi către crisalidă
Aceluiași dicton prenupțial.
Un act de adormire triumfală...
Un semn divin... Căci pline de păcat
Sunt clipele ce-au modelat trecutul...
Și stropi de zgură pică pe asfalt.
Vârtej de clipe, non-eterne ere...
Clepsidra, oh, s-a spart, s-a risipit...
Nici nu mai știu când din furtuni și semne
Covorul bătrâneții ne-am croit.
Nici nu mai știu când tu, mireasă-n negru,
Pe lacrimi ai pășit către altar
Într-un divin și infinit integru...
Iar eu... iar eu, acum ce rost mai am?!
Și stropi de zgură pică pe asfaltul
Bătatorit de pașii mei stingheri,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescarul
Se-mbibă liniștea culorii, în apele adânci ce curg
Și nuanțele-s împrăștiate de filantropul Demiurg,
Ca ramurile să-și găsească-n oglinda lacului, ușor
Și frunza galbenă ce pleacă și cântecul de-amar și dor.
Prind viață visele-ngropate, timid răsar pe-un mal pustiu,
În plasa lui pescarul strânge amurgul unui ceas târziu;
În barca lui nu-ncap speranțe, iar peștișorul din povești
A sucombat de-atâta pizmă și azi, nu mai trimite vești.
E-un loc în care plâng tăceri înmiresmate de rășină
Și-n care, păcătos, de-ai fi, te simți curat și fără vină.
Pescaru-n fiecare zi, se-nchină, ca-n altar și cere
Să-i vindece copacii verzi de goliciune și durere.
Nu pescuiește mai nimic, nu pângărește Paradisul
Ce-l găzduiește-n oaza lui și-i apără, de lacrimi, visul;
Pe-oglinda lacului de-argint, alunecă printre petale
Lăsând o șoaptă de alint din bogăția firii sale...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața are sens și nu are sens. Depinde cine ești. Dacă-ți trăiești cu adevărat viața, atunci viața are sens. Toți avem viață (suntem vii), dar nu toată lumea și-o trăiește.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trifoi
într-o frunză de trifoi...
am găsit cu patru foi!
e norocul meu ascuns...
cred că Dumnezeu l-a pus
ca să-mi fie ziua plină
de caldură și lumină
noaptea să nu fie neagră
vise albe să-mi aleagă
vis frumos cu patru foi
jos în vale în zăvoi..
te-am găsit și nu te las
să mai pleci cu un atlas
nu te las să pleci pe net
ești real și ești discret
te păstrez în buzunar
și ne ducem la altar
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- teatru
- Teatrul nu este viață în miniatură, ci viață mărită enorm, viață exagerată înfiorător.
definiție aforistică de H.L. Mencken
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
- viață
- Viața e culoarea chipului nostru. Viața e un pas din mersul timpului.
definiție de Claudiu Ovidiu Tofeni în Dialoguri (7 iulie 2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceața
O, tu, picurând
sunet căzut curând.
Abia-ncepător
cânt al buzelor,
o, iată cum treci,
oră fără să fii,
țesându-te în veci
prin cețurile străvezii.
O, ce mult am dorit
să nu fie sfârșit
și-am uitat luciul van
al zăpezii d'antan.
În sărut, în fior
în noptatec "a fi"
e fluxul trecător
în cețuri străvezii.
O, stigăte-ndurerate
spre vârstnicul zeu;
[...] Citește tot
poezie clasică de Gottfried Benn, traducere de Nina Cassian
Adăugat de Mademoiselle Simone
Comentează! | Votează! | Copiază!
După o anumită vârstă, toți oamenii au impresia că au naufragiat, că și-au ratat viața, că au trăit o viață idioată, absurdă - o viață care nu putea fi a lor, care nu putea fi decât viața altuia.. Pentru că avem o părere prea bună despre noi înșine și nu putem crede că dacă am fi trăit într-un adevăr viața noastră, ea ar fi putut fi atât de idioată.
Mircea Eliade în Noaptea de Sânziene
Adăugat de Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!