Serioase/triste despre tara moldova, pagina 25
Eram la țară, hotărât să nu mă mai amestec într-o viață de partid așa de onestă, într-o viață politică așa de civilizată, între oameni pentru care nimic n-are valoare dacă se interpun interesele personale cele mai cinic exhibate. Un suprem degust mă cuprinsese, pe mine, care înțelesesem înainte de război că amestecul în viața publică nu e un mijloc de a folosi ca avere sau ca notorietate, ci îndeplinirea unei stricte și grele datorii față de țară, fără să aștepți nici o răsplătire. Ce căutam eu în această zgomotoasă hărmălaie a unor suflete atât de urâte?
Nicolae Iorga în O viață de om așa cum a fost, XXIX, Supt dictatura mascată a lui Ion I. Brătianu
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce am mai sfânt pe lume
Ce am mai sfânt pe lume,
Mama care mi-a dat un nume,
Inima care în piept îmi bate,
Și sufletul care de dor îmi arde.
Ce am mai sfânt pe lume,
Pământul pe care las urme,
Cerul plin de stele
Și luna care călătorește prin ele.
Mai am doi frați care sunt în departare.
Doi bunici ce așteaptă
De la copii sau nepoți
Măcar câte o scrisoare.
Mai am și un nume,
El Moldova se numește.
Când aud acest nume,
Sufletul în mine crește.
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Potlog (12 mai 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani, România!!!
La mulți ani dragă române, ori unde te-ai afla
La mulți ani cu sănătate, că azi e ziua ta!
Domnul să te aibă-n pază, să ai fericire,
Și să iți "seteze" mintea doar pentru iubire!
Pentru țară, pentru semeni, pentru tot ce-i bun,
Și să nu uiți niciodată că ești brav ROMÂN!!!
Oriunde te vei duce și pașii te-or purta,
Să-ți amintești cu drag și dor, că una-i țara ta!
Să o cinstești cum se cuvine, s-o aperi de cei răi,
Și să trăiești mereu cu gândul și-n suflet cu speranța
Că Dumnezeu va "lucra" bine și pentru frații tăi!!!
poezie de Mariana Simionescu (1 decembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slăviți Unirea Centenară!
Frați români, slăviți Unirea!
Talismanul nostru sfânt,
Fără ea Țara se pierde...
În mii de deșertăciuni.
Câte zbateri, câtă luptă!
Au fost până la Unirea Mare,
Ocrotiți-o, frați români!
Că-i gingașe ca o floare.
Frați români, slăviți Unirea!
Și Tricolorul ei cel sfânt,
El este amprenta noastră,
Orișiunde pe pământ.
Slăviți, Unirea Centenară!
Pacea lumii, pacea în Țară,
Înfrăția să nu piară,
Fiindcă îi scumpă la hotare.
poezie de Valeria Mahok (22 septembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul...
Consilierul președintelui român Traian Băsescu, Iulian Chifu, a menționat că: "Drumul spre Uniunea Europeană pare definitiv compromis pentru Republica Moldova, prin atacuri fundamentale la adresa statului de drept."
... drumul meu e compromis demult
drumul meu e presărat cu sare
și e drumul celui ce-a putut
să reziste implorînd iertare
drumul meu e drumul lui Isus
drum pavat cu toate pietrele din rai
drum pe care ca și el îmi duc
crucea răstignitului meu plai
maică, m-ai iertat de-atâtea ori
spune politrucilor să iasă
și ridică-mă ușor de subțiori
și mă adă, maică, iar acasă...
poezie de Iurie Osoianu (3 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Basarabia pe cruce!
Se urcă Basarabia pe cruce
Și cuie pentru ea se pregătesc
Și primăvara jertfe noi aduce
Și plînge iarăși neamul românesc.
Noi n-avem nici un drept la fericire,
Mereu în casă moare cineva
Și n-are țara dreptul să respire
Și nici pe-acela, simplu, de-a visa.
De-acolo unde s-a sfîrșit pămîntul,
Vin triburi, să ne ia pămînt și frați
Și-n fața lor abia rostim cuvîntul
Și, prin tăcere, suntem vinovați.
Ce cale poate țara să apuce?
În tragica, neconvertita zi,
Se urcă Basarabia pe cruce
Și nu știm învierea cînd va fi.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Resuscitarea României
Săracă țară bogată
ehehei demult am spus
dar acum ca niciodată
nevoia ne ia pe sus
Ehehei demult am spus
unde ne-au fugit eroii
munții unde ni s-au dus
în spânzurătoarea ploii
Unde ne-au fugit eroii
ba aici ba niciodată
în prăpastia nevoii
săracă țară bogată
Românie maica mea
moartea cred te-ar învia
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rămașilor...
să pleci de-acasă, să pleci din țară, să fugi de lume
și continent
ce nu te lasă, ce stă să doară, ce om, ce nume
ce firmament?!
ce fir de iarbă, ce creangă ruptă, ce colb pe drumuri
ce triste ploi
aștepți să fiarbă, chemând la luptă, cu mori de fumuri
mocnind în noi?!
că n-ai speranță, că n-ai răbdare, că n-ai crezare
că nu mai poți
ce ambianță cu fund de mare și chip de soare
te țin pe loc?!
ce nu te lasă, ce stă să doară, ce om, ce nume
ce firmament
să pleci de-acasă, să pleci din țară, să fugi de lume
și continent?!
poezie de Iurie Osoianu (21 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Lăsați-mă să ard
Îmi pare rău dar nu e primăvară
îmi pare rău aceasta nu-i părere
cu brazde scriem viața pe la țară
și grâul se coace prin cădere
Îmi pare rău aceasta nu-i părere
îmi pare rău indiferența e chiar ură
când trântorii își fac averi de miere
tăcerii un căluș îi pun în gură
Îmi pare rău indiferența e chiar ură
cu brazde scriem viața pe la țară
s-au intergrat și arta și țăranul în natură
cu ce cuvinte totuși nu se ară
Îmi pare rău mi-asum părerea
că-n brazdă-i laptele și mierea
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Au plecat vecinii toți
Au plecat vecinii toți,
S-au pus lacăte la porți.
Din cincizeci, unul rămâne,
Va pleca și el, azi, mâine.
Casele se pustiesc,
Câinii nu le mai păzesc.
Își schimbă și ei stăpânul,
Sau mor, unul câte unul.
Curțile sunt năpădite
De ierburile neprășite.
În bătătura ne măturată,
Nimenea nu mai așteaptă.
Încet, încet se stinge satul
De la un capăt la altul.
Cei tineri se duc afară,
Se lipsesc de neam, de țară.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (2 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!