Poezii despre poteci, pagina 25
Magia apei
Departe de lumina din care m-am născut,
Străbat o lume nouă, mă scurg spre neștiut,
Mai lin sau mai năvalnic, privind spre locuri noi
Ce știu că vor rămâne departe, înapoi.
Sunt locuri ce mă-mbie și-atunci încerc să stau
Cât pot de mult în ele, să hotărăsc ce vreau,
În limpezimi să caut sfârșituri de poteci
Și-apoi, c-o nouă forță și simțurile reci,
Să îmi urmez făgașul, săpându-mi maluri noi
Spre văile cu soare în luturile moi,
Rostogolind în cale și stânci și pietre tari,
Ducând cu mine viața și-ai undei băjenari.
Spre ce și către cine? nu știu, și chiar de-aș ști,
Ar fi doar pentru mine, căci n-aș putea vorbi,
Iar legile naturii nu sunt un amănunt:
Sunt magice și-mi pare că eu... doar apă sunt.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre apă
- poezii despre văi
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre stânci
- poezii despre simțuri
- poezii despre sfârșit
- poezii despre naștere
România
Am cunoscut o fată
Cu-aliura de fecioară,
În par își prinde spice
Cântă la vioara,
De dor cântă la nai
Se scaldă în lumina
Verdelui ei plai,
La mijlocu-i subțire
Brâu împletit din fire,
Cu nume de Carpați,
Toți trei ca niște frați,
În lume-i numai una
Nu are asemănare,
În vânturi nu se frânge,
De viscole nu plânge,
Pe umeri poartă aștri,
Calcă poteci de-argint
Se fălește-n lume
Cu munții de granit,
Dacă i-a fost dat
[...] Citește tot
poezie de Maria Călinescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre înălțime
- poezii despre vânt
- poezii despre viscol
- poezii despre virginitate
- poezii despre vioară
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
Adunând în suflet veșnicie
De mă duc cu gândul în trecut,
să privesc prin vreme încă-odată,
cât-aș vrea să-o luăm de la-nceput,
viață dragă-n amintiri păstrată...!
Chiar bătut de iernile prea reci
sau de toamnele-mbrăcate-n ceață,
alergând pe vechile poteci,
aș mai vrea să râd cu tine, viață.
Prin păduri de fag și de stejar
noi cărări ascunse să mă cheme,
frunze dantelate de arțar
umbră să îmi fie peste vreme.
Sub înaltul cerului deschis,
peste văi ascunse între dealuri,
sufletul să-mi fie paraclis
gândului brodat cu idealuri.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale ISSN 2247-1545, ediția din 21.04.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre gânduri, poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre viitor sau poezii despre tinerețe
Lecții de singurătate
Mi-am luat copiii de mână
Și i-am dus departe, departe...
Au simțit lumina cum se sfărâmă,
Cum viața devine-nceput de moarte!
I-am dus la cimitir, la cruci
Să atingă trecutul sub nuci
În cântecul amar de cuci
Acolo unde părinții ți-i duci...
I-am luat de mână și le-am pus în palme
Lacrimi cu lacrimi (miezurile atâtor drame)...
Și le-am spus să nu atingă umbre reci,
Ci doar amintiri vii prin poezii și poteci!
... Și tu, soție scumpă, ține-mă de mână!
Abisuri lăuntrice mă surpă mereu!
Vezi, viața mi-e tot, tot mai străină...
Iubit sunt doar de Bunul Dumnezeu?!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre singurătate, poezii despre trecut, poezii despre soție, poezii despre religie, poezii despre prăpăstii, poezii despre poezie, poezii despre muzică, lecții de engleză sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Rugăciunile Naturii
Oricare răsărit și-orice apus de soare,
Dar mai cu seamă cele mai pline de splendoare,
Sunt rugăciuni pe care Natura, iar și iară,
Le face dimineața și-n amurgiri de seară...
Așa se roagă zilnic, de mii de ani, mereu,
Precum tot Universul - și-s rugi la Dumnezeu!
Spre cer se-nalță raze, brațe de foc divine -
Blagosloviri mărețe, de sanctitate pline.
Privește-le și uită de-a grijilor rugină,
Și-ai să auzi din ele o muzică divină
Care, de-o chemi, coboară cu dulcele-i șuvoi
Și se revarsă-n valuri de pace peste noi...
Putea-vom, drept urmare, ca sufletele noastre
Să soarbă energia din Soare și din astre.
O primăvară nouă devine orice oră,
Căci peste fiecare coboară-o auroră!
Jur-împrejur, Natura, cu ale ei poteci,
E ca o ființă vie - și-așa se roagă-n veci!
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre superlative, poezii despre seară, poezii despre primăvară, poezii despre pace sau poezii despre ore
Departe ești...
departe ești, iubitul meu, departe ești de mine,
cu ochii minții te-nsotesc... și-aș vrea să-ți fie bine...
aș vrea să fiu cu tine-acum, aș vrea să fiu o boare,
ce-ți protejează trupul drag de tot ce-i rău sub soare...
aș vrea să am acum puteri din har dumnezeiesc
și, ca o umbră, peste tot să pot să te-nsoțesc...
să fiu rază, să fiu briză, vânt să fiu și să fiu nor,
să fiu tot ce-ți stă în preajmă, ca s-astâmpăr al meu dor,
să fiu geana dimineții și al înserării ceas,
sau un strop micuț de ploaie ce pe buze ți-a rămas...
și, pe ale vieții tale: căi, și drumuri, și poteci,
să fiu iarba ce-ți păstrează urma pașilor când treci,
tot ce ar permite Domnul ca să-ți fie de folos,
steaua ce-ți veghează somnul,... să fiu visul tău frumos...
tare-aș vrea să fiu zefirul ce se joacă-n părul tău,
ca să pot citi în ochii-ți, că tu... sigur ești al meu...
poezie de Mariana Cruceru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre păr, poezii despre protecție sau poezii despre ploaie
Așa și-așa
Într-o zi, plutea pe-o apă
-Cred că Sâmbătă-i zicea-
O gânganie mioapă
Ce vedea așa și-așa.
Când vedea, în stânga, roșu,
Se lipea și chiar credea
Că-i limanul și cocoșu'
De acum îi va cânta
De pe-un ram de pom în care
Ea, gângania, să fie
Mai bogată, mai în stare,
Mai stăpână pe moșie.
Da' de unde! Toți copacii,
Deveniți austrieci,
Dispăreau spre... unde dracii
Își făcuseră poteci.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre înot, poezii despre roșu, poezii despre oftalmologie sau poezii despre existență
Toamnă, te adun din lut
Toamnă te adun de jos,
Îți șterg lacrima duios,
Șiruri lungi de castaniu,
Galbene și-n ruginiu,
Și cert vântul supărată,
Că-mi goli pădurea toată.
Printre neguri și pustiu,
Te adun din pământiu,
Cert și bruma de pe flori,
Îmi cer vraja de culori
Ce îmi bucura privirea,
Da cunosc împotrivirea.
Sar văpăi din ochii tăi,
Când te salt din luturi, văi,
Din mormane de frunziș;
Și mă pun și-n curmeziș
Să-ți alin chipul de fată,
Când caldă, când frisonată.
[...] Citește tot
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre supărare, poezii despre râuri, poezii despre rouă, poezii despre păr șaten, poezii despre păduri sau poezii despre lut
Replică la poezia "Ghinion" de Valentin David
Of, nu știam de ce nu vii
Și eram tare-ngrijorată!
Te-ntreb, în stare ai să fii,
Să ne mai întâlnim o dată?
Și cine te-o fi pus să pleci,
Pe așa vreme de urgie,
Cu-atâta gheață pe poteci
Cu scara-n spate?... of, vai mie!
Și pe-ntuneric ce cătai?
Știai că becu-i ars de-o lună
Pe strada noastră unde ai
Spart becu' tu cu o alună.
E drept că și eu așteptam,
Tot în balcon în frig și vânt,
Cu pisicuța mea eram,
Când prăbuși-te-ai la pământ.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pisici, poezii despre tată, poezii despre moarte, poezii despre iubire, poezii despre ghinion sau poezii despre gheață
La secția de reanimare a anotimpurilor
Anotimpul meu preferat
Este la reanimare.
I-am promis ciocolată, bomboane...
Ascultă și taci!
În somnul adânc,
Brațe-copaci caută cu disperare un vraci,
Căci vara se teme de ruginiul din toamne.
Eu sufăr și plâng, ea,
Cu sărutul de maci,
Cu pivirea de grâne,
Cu trupul de val și mlădieri de sirenă,
Se apleacă în rugi,
Nemișcată rămâne...
Sângerează-n apusuri,
Fecioară indigenă ce se tânguie
Ascunzându-și nudul
Sub rochia în culorile rogvaivului.
Are febră aftoasă
Și pojar de petale.
Îi trebuiesc ploi reci
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre anotimpuri, poezii despre tăcere, poezii despre trup și suflet sau poezii despre sărut