Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

musca+pe+caciula

Poezii despre musca pe caciula, pagina 25

Nicolae Vălăreanu Sârbu

Faguri în zumzet

Tot ce am fost
s-a circumscris în trupul fragil
și locuiește cu ceea ce scriu.

Cerul ne încape pe toți
sub arcul blând al puterii divine
unde pământul mustește în palmă, bujori
și-și pune sub limbă semințe roditoare.

Pe întinsul rotund lumina soarbe întunericul,
unghiuri de foc se ascut.

Din ape curcubeele se ridică peste păduri
și mușcă din ecoul ascuns
lăsându-l de pază.

Faguri în zumzet
își așează mierea la odihnă.

Trezite din somn

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Închid ochii și mă arunc în neant

Din mine vei vedea de azi
rând scris cu cerneală albăstrie
pe cleștarul timpului, în hăul
ce mâine îți va umple singurătatea.

Va fi așa o prăpastie între noi
că-mi vei lipsi, primăvară de azi.
Să mă întorc, ai să mă strigi,
dar nu voi auzi sunetul din cimpoi.

Atât de departe voi fi, peste zări,
că voi mușca din nemurirea sufletului
ca dintr-un Jonathan de Fălticeni.

Voi plescăi di buze de-atâta saț,
ștergându-mi gura cu dosul palmei,
după un boabă mieroasă de Muscat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tatăl nostru

Tatăl nostru carele umbli tehui prin biblioteci
și te faci că asulți și te faci că-nțelegi
șarpele din mine se hrănește cu cărți
nimeni acum n-l mai poate ucide.
Știu că emoțiile sunt mai reale decât aceste pagini
ce ziua și noaptea mușcă din mine
și știu că sunt singur pierdut că femeile mor
așteptându-mă prin spitale
știu pe de rost aurorele țărmul merii-nfloriți
știu știu. Dar nu mai pot să aleg.

poezie de din Furtunile memoriei (1984)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înălțarea iubirii

Te caut iar frenetic, n-am teamă și iubesc
Cuvintele, în mine, flămânde mă izbesc
Îmi mușcă gerul iernii ochii-nlăcrimați,
De-atâta dor de tine sunt înfometați...

Alunec spre iubire într-un zbor prelung,
Voi dobândi tăcerea la tine să ajung,
Tânjesc și mă așez într-un surâs aproape,
Să-mi închin lumina pe ale tale pleoape.

Dorință și speranță îmi este urma acum,
Mi-au înghețat și anii de-atâta ger și drum,
Dar simt un infinit albastru neatins,
Nălțând iubirea mea în veci spre necuprins.

poezie de (20 ianuarie 2011)
Adăugat de Lusiana DrăgușinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alături...doar de tine!

Respir iubire, respir amor
În fiecare clipă alături doar de tine!
Respir iubire, respir amor
Iar inima ce-mi bate doar ție-ți aparține!

Părtaș mi-e cerul plin de infinit
Căci sufletu-mi străluce, hrănit de-a ta iubire
Din clipa fermecată când noi ne-am întălnit,
Călăuzindu-mi dragostea spre nemurire!
Alături... doar alături...
Alături... doar de tine!
Respir iubire, respir amor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lucian Blaga

Legenda

Strălucitoare-n poarta raiului
sta Eva.
Privea cum ranele amurgului se vindecau pe boltă
și visătoare
mușca din mărul
ce i l-a-ntins ispita șarpelui.
Fără de veste
Un sâmbure i-ajunse înre dinți din fructul blestemat.
Pe gânduri dusă Eva îl suflă în vânt,
iar sâmburele se pierdu-n țărână, unde încolți.
Un măr crescu acolo – și alții îl urmară
prin lungul șir de veacuri.
Și trunchiul aspru și vânjos al unuia din ei
a fost acela
din care fariseii meșteri
ciopliră crucea lui Isus.
Oh, sâmburele negru aruncat în vânt
de dinții albi ai Evei.

poezie celebră de (1919)
Adăugat de stassiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.
Marin Moscu

Se lasă dealul, curge dealul...

Se lasă dealul în genunchii vremii
Pe valuri de pământ clocotitoare,
Și case, și livezi o iau la vale
Pe unda vieții veșnic plutitoare.

Un copac, statuie în mocirlă,
Privește cu mândrie și fior,
Un curcubeu înalță fruntea
În aripa născută pentru zbor.

Visele sunt doruri împlinite,
Mă bucur pentru fructul rătăcit
În buzele copilului ce mușcă
Descoperind semințe înmiit.

Curge dealul, în genunchi cobor
Pradă rugăciunii și iubirii,
Din burta vremii, Doamne, zbor
Purtat de vis în valul zămislirii!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Alin Ghiorghieș

Curtea din traistă

Uneori îmi mai rup căte-un dinte
să pot mușca din fragede cuvinte...

Stau întins pe prispa curții
și jonglez din văz păianjeni
trec furnicile pe mine
le simt șerpuirea burții.
Într-un deget o monedă
cade din mormânt... și-o scap!
în leșie-o scald în cap
și mă spăl de greieri falnici.
Cad în meri prunii-gutui
strugurii în nuci stau cramă
Agățată într-un cui
traista gura imi blesteamă!

Harnici peste cerul de alamă
în proțap berbecul nu-i!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Femeia din casa-n care nu se intră

ochiul tău blând
când îmi stai la sân
și îți îngân
poveștile de-adio ale vânătorilor

care caută cerbii
în umbrele ierbii

umbra ta către o casă părăsită
ochiul tău blând
și palma-nvechită peste care treceau
liniile strâmbe ale gloanțelor
fine ca praful de pușcă

simți cum te mușcă?
simți?
obrazul pe ceasuri cu zimți
s-ar odihni, iubito, dar tu

cu ochiul blând

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Avrămescu

Cogito

Sub arcul ce-ntinde veșnicul a fi,
În nedesțelenite idealuri, te irosești
Și constați cum, într-o oarecare zi,
Alergând pe sensul vieții, obosești.

Renunță la prisoselnice comparații
Și nu-ncerca să trăiești viața altcuiva,
Căci timpul nu dă niciodată garanții
C-ai mai putea s-o trăiești și pe-a ta!

Când sângele-ți se stâlpuie-n tentații,
Gestionează a dezamăgirilor povară
Și nu lăsa zgomotul imaginat de alții
Să-ți împresoare vocea ta interioară!

Un lucru la-ndemână este admisibil:
Mușcă din viață cu lăcomie nebună
Și iubește-o ori de câte ori e posibil!
Și, crede-mă, e posibil întotdeaună!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 25 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook