mare om mare caracter

a demisiona

A demisiona. A renunţa la o onoare pentru un avantaj. A renunţa la un avantaj pentru un avantaj mai mare.

definiţie aforistică de Ambrose Bierce din Dicţionarul Diavolului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

pescar

Pescarul

Este persoana-aceea care,
Din Valea Seacă-n Machu Picchu,
De-ar fi să-i zici c-a prins un viciu,
Ţi-ar arăta..."atât de mare!!!"

E individul ce, efort
Pe lac depune şi de plouă,
Iar dac-a prins o fâţă, două,
Numeşte-această treabă, sport,

E singurul din cei în viaţă
Care, modest, precum se ştie (!)
Cu-n peşte, în fotografie,
Nu-l vezi pe el să stea în faţă,

E-un poliţai care, pe targă,
De sete, foame, leşinat,
Nu pleacă pân' ce n-a luat
Un infractor, măcar, pe vargă,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

a demisiona

A demisiona înseamnă a renunţa la o onoare pentru un avantaj, a renunţa la un avantaj pentru un avantaj mai mare.

definiţie de Andre Birabeau
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

science-fiction

Science-fiction este o ramură a literaturii care se ocupă cu efectele schimbării asupra oamenilor din lumea reală, deoarece poate fi proiectat în trecut, în viitor, sau în locuri îndepărtate. De multe ori se referă la schimbările ştiinţifice sau tehnologice şi implică, de obicei, probleme a căror importanţă este mai mare decât individul sau comunitatea; de multe ori civilizaţia sau rasa în sine este în pericol.

definiţie de James Gunn
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coja, Ion

Un val de mare sculptat, umblă prin Bucureşti şi se numeşte Ion Coja. Uneori, de foarte puţine ori, când se apucă să cioplească destine din lutul pe care-l fură stepei, marea dă la iveală vlăjgani ca Ion Coja, care nu imploră niciodată pe nimeni, ci-şi smulg singuri, hotărîţi şi lucizi, bucuriile şi durerea din întâmplările ce alcătuiesc o viaţă de om. Ion Coja aparţine mării ca şi luna, corabia lui de nuntă. Îl respect şi mi-e drag ca o scuturare de meri...!

definiţie celebră de Fănuş Neagu
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puşkin

Când se pronunţă numele lui Puşkin, te gândeşti imediat la poetul naţional rus. Şi într-adevăr, niciunul din poeţii noştri nu e mai mare şi nu poate fi numit cu mai multă dreptate naţional. În el, ca într-un lexicon, se află bogăţia, puterea şi flexibilitatea limbii noastre. Mai mult decât oricare altul, el i-a deschis graniţele şi a indicat imensitatea spaţiului său. Puşkin este un fenomen excepţional, poate unic, al spiritului rus: el e omul rus în dezvoltarea sa finită, aşa cum va apare poate peste două sute de ani.

definiţie celebră de Gogol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sablonoard? Peste poate! Sa va dau un exemplu de "sablon" real (nu plasmuit de ironia dvs contorsionsta) folosit de [...] | Citeşte tot comentariul

revoluţie

Societatea este structurată în formă de piramidă. Din când în când, cei de jos mai taie din vârf, doar pentru a constata că altul îi creşte rapid în loc, precum capetele balaurului din poveste. Rar se întâmplă ca piramida să se transforme în cub, caz în care toată lumea, de la mic la mare, joacă pe acelaşi acoperiş. Până când apare unul mai isteţ care se cocoaţă pe umerii celorlalţi, refăcând forma iniţială a structurii. Îndeobşte, astfel de procese poartă numele de revoluţie.

definiţie de Mihail Mataringa (30 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

pâine

Ce e pâinea?

Pâinea este strop de soare
Adunat în bob de grâu,
Zumzet molcom de tractoare
Şi al ploilor pârâu.

Pâinea este munca tatei
Ce lucrează pe combină,
Roata harnică a morii
Care macină făină.

Pâinea mama o-mpleteşte,
Modelând cu sucitorul,
Aluatu-n tavă creşte,
Pregătit este cuptorul.

Când pe masă o aduce
Tata-n mâna lui cea mare,
Cu cuţitu-i face cruce
Împărţind la fiecare.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Moroşan din Vrăbiuţa norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

politică

Politica este arta de a transforma un grup social mare şi omogen în cât mai multe grupuri mici şi ostile, care se cred incompatibile şi care sunt incapabile să-şi vadă punctele comune. Politica este arta de a face din aceşti actori fără voie nişte regizori închipuiţi, care adoră travestiurile şi virtualitatea sau utopia, dar niciodată realitatea, pe care o consideră un afront. Politica este arta de a submina realitatea şi de a măcina, fără alt sens decât puterea, energia realului.

definiţie de Angela Furtună în La anul, la Ierusalim, o carte (2009)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!