Poezii despre vorba, pagina 24
Nu e loc pentru doi
Am trecut pe lângă fericire.
Leneșă, dormea pe patul ei,
Nu ne-a dat nicio-mputernicire,
Doar a nins pe noi cu flori de tei.
Am admis că-i sinceră cu mine
Și c-a rupt din timpul ei un pic,
Chiar și lacrimile ei puține,
Tot au fost mai mult decât nimic.
Mi-a zis foaia albă de hârtie:
"Nu e loc în viață pentru doi!"
"M-am întors la tine poezie,
Să rămână vorba între noi!"
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Castanii
Pe sub castani cu frunza mare eu mi-am purtat ades tristețea,
Când părăsită stă de vorbă cu sine, însăși tinerețea,
Și mișcătoarea lor cupolă, deasupră-și clatină verdeața,
Părea că-n jurul meu, prin ramuri, în mii de palme bate viața;
Iar câteodată, crengi uscate păreau cădelnițând un mort.
Pe sub castani cu frunza mare și azi tristețea mea mi-o port.
......
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubită dulce, o, mă lasă...
Iubită dulce, o, mă lasă
Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc,
Să mângâi păru-ți d-auree mătase,
Privindu-te, de-amor să nebunesc!
Ah, brațul tău rotund e alb se lasă
Cu grație pe umerii-mi privesc
În ochii tăi, în fața ta în gura jună
S-ascult uimit la vorba ta nebună!
Nebună, că nu are șir și minte,
Ci grație ș-amor copilăros,
La gura ta, care zâmbind îmi minte
Spre-a coperi misterul cel duios,
Ce-mi spune nu când da ochiu-ți fierbinte
Din genele-i îmi spune voluptos
Ah, tot amorul meu, copil în raze,
E concentrat în ființa-ți luminoasă!
Surâsul tău o rază e de soare,
Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1871)
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sentiment
O durere... un strigat dupa ajutor
O chemare... o salvare
O voce... un cantec
O stare... niste cuvinte
O... ba nu... nimic...
Un ochi absent si unul verde... o privire moarta
O fata gri si una roz...
Un zambet negru si unul alb
Si unul bej fara culoare
O lacrima ca un bob de grau
Uda ca o ploaie
Taioasa ca un cutit
Patrunzatoare ca o vorba amara.
poezie de Flavia Guran
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pete
La ce te duce gândul văzând
Un serafim cu fața pătată?
La cordonul sanitar, plin de gunoaie,
Între cer și pământ?
Și mai la ce? La tentația îngerească
De a scăpa de monotonia perfecțiunii.
Și la ce altceva?
La serile confuze de Haloween
Când secretul iubirii ajunge și mai taină
Și încă?
Dacă reflectez mai profund
E poate vorba de un heruvim care
A încălecat consemnul,
Că lui îi e interzis, pe veci, păcatul...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Ana Blandiana
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Osândă
Se sparge-un mugur de lumină
Când ceru-și desfășoară foaia
Iar peste tufa de glicină
Din vorba ta se pune ploaia...
Și parcă însuși Dumnezeu
Mă ceartă-n ochii tăi verzui,
Că din ce sunt îl pierd pe "eu"...
De nu-s a ta,-s a nimănui!
Și-ți scriu cu mâna tremurândă
Pe-albastrul cerului un vers,
Iubește-mă, nu-mi da osândă
Tu-mi ești întregul univers!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natura naturii ( extras din "Omul lent" )
De ce iubirea, chiar acel fel de iubire pe care pretinde el c-o practică,
are nevoie de spectacolul frumuseții pentru a fi adusă la viață?
Ce au, la modul abstract, de-a face picioarele frumoase
cu iubirea sau acea materie cu dorința?
Ori e vorba doar de natura naturii, despre care nu se pun întrebări?
poezie de J.M. Coetzee, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Provincială
La margine în prelungire
Într-un oraș provincial
Flori de salcâm cu dăruire
Arată albul de cristal
Viața încă mai pulsează
Adiacent pe roți de fier
Locomotive defilează
Stau un minut și-n noapte pier
În ziua caldă, monotonă
Lângă statuile din bronz
În parcul verde stau de vorbă
Bunici în cărucior cu roți.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspinul amintirilor
L-am cunoscut ieri pe o bancăa
Era o enciclopedie...
Pluteam cu vorba într-o barcă
De la potop la alchimie
Se perindau prin față munții
Cei mai înalți din țara noastră
Pădurile pe care hotții
Le-au capturat și dat ca șpagă
Trecuse soarele de-amiază
Lalele roșii se înclină...
Noi povestim pe banca noastră
De amintiri care suspină.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de mai
Cu o privire și un zâmbet
Mi-ai intrat direct in suflet!
Cu o vorbă și un cuvânt
In gânduri mi te-ai cuibărit...
Cu gesturi tandre, delicate
Mi-ai dăruit inima, ca pe o floare.
Cu sclipiri de voie bună
Mi-ai furat inima-mi toată
Cu râsete și bucurie mi-ai adus și fericire
Toate acestea ce-or însemna?
Cred că e doar Iubire, Draga mea!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!