sa nu renunti

Nuferi albi

Aşa uşor tu azi renunţi
La ce a fost odată
Nu pot să cred că nu mai simţi
Iubirea cea curată

Văd nuferi albi în ochii tăi
Iubirea nu dispare
În suflet simt norii cei grei
Cu ploaia călătoare

Încă mai sper că mâine e
O zi mult mai senină
Cu raze noi pe cer senin
Din zori de zi să vină

Şi nuferii din ochii tăi
Să se desfacă-n grabă
Iar ploaia din norii cei grei
Pe loc să se retragă

poezie de Loredana Visovan
Adăugat de Loredana Visovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni şi nimic nu are niciun plan cu tine, decât dacă tu renunţi la liberul tău arbitru şi trăieşti la voia întâmplării. Nu există soartă sau destin, ci doar alegeri, decizii şi consecinţe. Genele nu dispun, ci predispun. Depinde de tine, de felul în care te îngrijeşti şi trăieşti, dacă vei dezvolta sau nu o anumită afecţiune. Mediul îşi pune amprenta asupra ta, însă odată ce devii conştient de tine, poţi să te eliberezi de tot ceea ce nu-ţi foloseşte. Dacă tu crezi altfel, înseamnă că ai renunţat la puterea ta personală şi eşti un spectator pasiv al propriei tale existente. O victimă la cheremul "sorţii". Aşa alegi tu să trăieşti?

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În această lume există o mulţime de feluri în care poţi fi curajos. Uneori, curajul înseamnă să-ţi dai viaţa pentru un lucru mai mare decât tine sau pentru o altă persoană. Uneori, înseamnă să renunţi la tot ce-ai ştiut vreodată sau la toţi cei pe care i-ai iubit vreodată, pentru a realiza ceva măreţ. Însă lucrurile nu stau mereu aşa. Uneori nu înseamnă decât să scrâşneşti din dinţi pentru a suporta durerea şi munca de zi cu zi, îndreptându-te cu paşi mărunţi către o viaţă mai bună.

Veronica Roth în Experiment (2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Les jeux sont faits!

E târziu să mai renunţi
Nicio întoarcere
Les jeux sont faits!
Nu admit absenţa, spune El!
Pas, gândesc eu!
Nu, nu se poate renunţa,
Les jeux sont faits!
Nu permit să gândeşti ea, în prezenţa mea!
Tardiv, mi-a răspuns el,
Les jeux sont faits!
Salvează - te, mi-au spus ei!
Tardiv, le-am răspuns eu,
Les jeux sont faits!
Noapte aici... Dincolo?
Justiţie, mi-au răspuns ei!
Salvare, şopteşte ea, e rapid... nu simţi nimic!
Poftim,
Pot!
Curaj, mă îndeamnă ei!
Servită, am răspuns eu,

[...] Citeşte tot

poezie de Gorunescu V. Carmen Lidia din La vie en rose (2019)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii poeţi parcă scriu pe glaspapir. Cuvintele apar întrerupte, zgâriate, neinteligibile, zgrunţuroase. Începi lectura şi după câteva versuri simţi cum încâlceala ideatică din mintea autorului te tulbură şi pe tine, îţi creează o stare de disconfort dacă nu chiar de confuzie, determinându-te să abandonezi tentativa de a termina de citit poemul cu pricina. Cauţi salvarea în alte pagini, dar simţi fragmentele minuscule de sticlă întrându-ţi în degete, duşmănoase şi respingătoare, aşa că într-un final renunţi şi aşezi cu grijă cartea înapoi pe raftul de unde ai luat-o, dacă nu cumva o îndeşi înciudat la întâmplare, unde s-o nimeri...

Mihail Mataringa (3 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţinea la el! Ei, şi? Şi el ţinea la ea, şi unde scrie că lucrul cel mai potrivit pe care urmau să-l facă ei doi era să-şi răpească unul altuia libertatea? Bine, ar putea să spună cineva, ce e rău faptul că într-un anumit moment omul se decide să-şi sacrifice o parte sau toată libertatea lui de dragul unei femei? Ce să faci, la urma urmei, cu libertatea? Ei! Ce să faci! Cum ce să faci?! Să te plimbi pe suprafaţa pământului printre oameni, pe străzi sau drumuri şi să te bucuri că tot ceea ce vezi îţi aparţine! E singurul sentiment de posesiune nevinovat... În timp ce o femeie îţi cere să te bucuri numai de ea şi să renunţi la restul lumii. Asta e intolerabil.

citat celebru din Marin Preda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem nevoie de tine. Eşti o persoană indispensabilă şi contribuţia ta pentru noi, restul lumii, este foarte valoroasă. Nu abandona ideea că ai o misiune pe care doar tu o poţi duce la îndeplinire. Dacă renunţi, îţi vei petrece restul zilelor cu dorinţa ca vremea ta pe acest pământ să o fi petrecut cu mai mult sens. Azi, acum, aici, munceşte pentru a-ţi descoperi propria ta voce şi începe să influenţezi lumea din jur cu ea. Poate la început vei fi sceptic legat de rolul tău în această lume însă asigură-te că la sfârşitul vieţii vei muri gol pentru că toate darurile tale au fost oferite.

citat din Todd Henry
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Les jeux sont faits!

Les jeux sont faits
E târziu să mai renunţi
Nicio întoarcere
Les jeux sont faits
Nu admit absenţa, spune El!
Pas, gândesc eu!
Nu, nu se poate renunţa,
Les jeux sont faits!
Nu admit să gândeşti ea în prezenţa mea!
Tardiv, a răspuns el, les jeux sont faits!
Salvează - te, mi-au spus ei!
Tardiv, le-am răspuns eu, les jeux sont faits!
Noapte aici... Dincolo?
Justiţie, mi-au răspuns ei!
Salvare, şopteşte ea... e rapid... nu simţi nimic!
Poftim, Pot!
Curaj, mă îndeamnă ei!
Servită, am răspuns eu!
Les jeux sont faits, rien ne va plus!

poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul XXI

Inimă, cântă-mi acele grădini necunoscute,
clare, de neatins, în butelii închise,
roze de Ispahan ori de Şiraz; apele mute
cântă-le-n slava neasemuitelor vise.

Inimă, nu-ţi sunt străine, vădeşte-o! Grăiesc
despre tine, bogat pârguite smochine,
adieri ce parcă prind chip, ţie-ţi zâmbesc
printre crengile-n floare crescând către tine.

Să renunţi te fereşte, ai cade-n greşeală,
pentru că hotărât-ai, miez înseamnă: a fi!
Fir de mătase te strecoară-n urzeală!

Lăuntric izvod, roi de străfunduri îmbină
– chiar din viaţă clipe de chin de-ar închipui
parte fiind, ţesăturii întregi te închină.

poezie de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea a doua, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi

(Pseudomonorimă)

Inima-ţi bate în paşii mărunţi
Îngerii acum îs bătrâni şi cărunţi
Lunecă apa din mare în munţi
Şi se destramă încrederea-n punţi.
Curge sudoarea sărată pe frunţi
Vrei să te doară şi să înfrunţi
N-ai învăţat nici acum să renunţi
Mai bine ar fi să te autodenunţi!
Ţopăie vrăbii, sau joacă la nunţi
Argintul din clopot îl simţi şi-l asculţi
Eşti prizonierul- la fel ca cei mulţi
Vina o porţi. Te-ai născut, tre' să-nfrunţi!
Din pâine, cu lacrimi, abia te înfrupţi
Îţi vine ca lupii în hăuri să cânţi
Ţi-e teamă de viaţă, dar nu vrei să minţi
Mâinile stau la-chinare cuminţi.

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!