Poezii despre primul, pagina 24
Zilele din amintire
Vii și pleci din amintirea acelor zile
în care iubirea
înconjura casa cu lumina zorilor.
Câteodată vești despre tine soseau cu miros
de glicină, picurând de pe zid,
alteori împreună cu sunetul verii în scădere
lângă aurul obosit al sicomorilor.
Vii și pleci. Când te întorci
câinele tău este primul care prinde de veste.
Auzindu-i lătratul, întotdeauna înțelegeam că
dragostea a ajuns, odată cu tine, la poartă.
poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
ești basmul netrăit adunat din haos,
neliniște cabrată pe mersul cu narcotic,
ești plânsul meu nedescifrat
și zbuciumata zare ce mă doare.
ești muza din cuvinte locuind în aer,
ofranda mea din ceruri arzând nelimitat,
un infinit în viața mea banală,
lumina aduci ca primul fulg de nea.
mi-e teamă de sărutul cireșilor de mai,
de vara estompată într-un zâmbet,
de toamna ruginită afară și-năuntru,
de risipirea mea în mod egal
pe golul ce tot crește fără margini.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcăliciul Dan Diaconescu (fondator al PP-DD, partid pe cale de dispariție în burta monstrului PSD), numit de Victor Viorel Ponta saltimbanc de circ, a spus că în turul doi al prezidențialelor din 2014 îi dă lui Ponta voturile obținute de el în primul tur
Fostul bișnițar de blugi,
Parvenit cu bani și slugi,
Condamnat pentru șantaj,
Cu probleme "la etaj",
Un patron de pacheboturi,
Azi e bișnițar de voturi.
După ce l-a criticat,
Cu "rahat" l-a împroșcat,
Azi a spus că-n turul doi
Îl susține pe "ciocoi".
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire, Alegeri, alegători și aleși (6 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brațele-mi de catifea
Tu dormi atât de liniștit
În brațele-mi de catifea
Pielea ta și-a mea se-mbrățișau
Când tu erai un om iubit frumos
Acum suntem acele flori
Ce se pot pune-n geam
Și pietrele ne cheamă-n ultima privire
Ne cheamă când tu nu vei sta
E iarnă-n inimile noastre și noi vom fi iubiții tăi
E iarna unui artist ce strigă când tu ești indiferent și vrei
Să schimbi fotografia noastră cu a unui cerșetor
Tu primul nostru vis... ce vei fi oare?
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea e o sumă de compromisuri
între cei care nu pot
și cei care nici măcar nu vor să încerce
pe când învingătorii se mulțumesc
cu ovațiile clipei și câteva pumnale
întotdeauna mai ascuțite
decât orice încercare de perfect
și nu e nimic condamnabil aici
e doar o chestie de expunere
care face parte din selecția naturală
un fel de pedeapsă pentru îndrăzneala de fi cel mai bun
de fapt e ca atunci când primul căzut din lan
e întotdeauna spicul cel mai înalt
și cu bobul cel mai plin
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salvează vieți
De dimineață se trezesc
Și pleacă grăbiți la muncă.
Prin ei mulți oameni trăiesc,
A salva vieți e o poruncă.
Suntem mândri că-i avem
Ne-ajută cu propria viață.
Fac zilnic sacrificiu suprem
Fie ploaie, fie ceață.
Salvează vieți zi și noapte
Aduc pe chipuri fericire.
Rămân "Îngerii cu halate"
Și muncesc din greu, cu dăruire.
Au o mare responsabilitate,
Acordă primul ajutor.
Ne salvează de la moarte,
Iar uneori vin și în zbor...
poezie de Alina-Georgiana Drosu (10 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Indemnul școlarului
Hai la școală! Hai, acuma!
Timpul nu așteaptă.
Lasă grijile la muma
Și un plâns în șoaptă.
Hai, fi primul ce învață,
Alfabetul e frumos,
Școala veșnic e povață,
Haide, fii curios!
Alți copii la școală sunt
Din același an,
Jocul lor pe-acest pământ
N-o să fie-n van.
Semne, litere se-mbină
Cald și armonios,
Timpul nu stă în odihnă,
Dar trece frumos.
La sfărșit de an școlar
Coronița o așază,
Peste fruntea de ștrengar,
Ce frumos visează.
poezie de Liviu Reti (17 septembrie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dobrogea
Leagănul primului nostru regat,
primul făcut de Asparuh
în visul său către o economie puternică,
a cui sabie strălucea peste stepa ta surdă?
Dobrogea! Țara grâului, a pășunilor
foarte largi, cu câmpuri fertile,
astăzi naști și lauri nobili,
lauri pentru mândrii noștri luptători!
Unde le-a lăsat sabia fără amintire?
Unde nu i-au așteptat?
Acolo unde pavilionul lor nu este glorificat,
conducând libertatea?
poezie de Ivan Vazov (29 octombrie 1916), traducere de M.G.
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul de nea
Mergeam alături și ningea.
Ți-am sărutat căciula ninsă;
Cu fulgi pe buze, gura mea
Te-a sărutat apoi pe buze.
Firescul parcă ne strângea,
Cu gesturi simple și confuze,
În brațe, parcă ne făcea
Reproșuri, fără să ne-acuze.
Cine te-a pus, te-am întrebat, să suni,
Ceas care bați în pieptul meu durut,
Și care faci în viața mea minuni
Ca primul nostru, de ninsori, sărut?
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O hartă a Lumii Noi (I - Arhipelaguri)
La sfârșitul acestei propoziții, va începe ploaia.
La marginea ploii, o velă.
Încet-încet, vela va pierde insulele din vedere;
va intra-n ceață încrederea-n porturi
a unei întregi generații.
Războiul de zece ani s-a încheiat.
Părul Elenei, un nor cenușiu.
Troia, o groapă de moloz
fumegând în burniță la malul mării.
Burnița vibrează ca o coardă de harfă.
Un om cu ochii înnorați adună stropii de ploaie
și așterne primul vers al Odiseei.
poezie de Derek Walcott, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!