omenesc, prea omenesc

De ziua mamei

Dacă florile din lume,
Pentru mame ar înflori,
Ar fi asta prea puţin,
Sa le poată răsplăti...

Dacă stelele pe cer
Şi ar aprinde Luminiţa,
Numai pentru ele anume,
Asta ar fi prea puţin,
S -arătăm recunoştinţa...

Daca razele de soare,
As putea sa le răpesc
Şi să vin cu braţul plin,
Mamei, să le dăruiesc,
Şi -atunci ar fi prea puţin...

poezie de Titina Nică Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să vă spui o taină, la ureche,
O taină nici prea nouă, nici prea veche:
Privighetoarei, ştiu ca şi bunicii,
Că-i este greu să cânte în ghearele pisicii.

catren de I.A. Krîlov din Pisica şi Privighetoarea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţumesc Maria Oprea (oriunde te-ai afla)

În afara adevărului nu prea am avut
prieteni E drept că nici eu nu prea i-
am căutat Sau cum se mai spune Nici
eu nu prea i-am cultivat Şi-atunci recol
ta (de prieteni) a cam fost slabă Extrem
de slabă Dacă-i posibil aşa ceva Şi totuşi
imposibilul s-a produs chiar în destinul
meu Atunci am cunoscut-o pe Maria OPREA
POETA HAIKU JAPONIA ÎN ROMÂNIA
UN OM DE NOTA ZECE

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (16 decembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sacrificiu şi iubire

Prea multă linişte muşcă din carne,
Răni se deshid ca floarile de lotus,
Lacrima seacă pe cer se aşterne,
Aripa de albatros cade-n ictus.

Prea multă solitudine aţine
Nevoia de-mbrăţişare dentibus,
Prea multă linişte muşcă din carne,
Răni se deshid ca floarile de lotus.

Pentru a ajunge la un bun fine,
Din datorie făurim un bambus,
Sacrificiu-i acum pură-afecţiune,
Exitus-i departe, zorii făr'apus.

Prea multă linişte muşcă din carne...

rondel de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret de lume

Minciuna azi e rege, stă la masă,
Toţi oamenii în jurul ei roiesc,
Mulţi uită să mai meargă pe acasă,
Iar alţii cred că doar aşa-i firesc.

Despre cei sfinţi vorbesc cei cu păcate,
În faţa celor mulţi să pară sfinţi,
Voindu-şi lor să-şi poată da dreptate
Că sunt părinţi pentru ai lor părinţi.

Sunt judecaţi cei ce-şi cunosc greşeala
Lăsaţi în pace sunt cei vinovaţi,
Şi chiar când e absurdă socoteala,
La întrebări chiar şi cei morţi sunt luaţi.

Ne luminează cei ce văd lumina
Doar dacă-n nori e soarele ascuns,
Cei ce găsesc apusurilor vina
Că se grăbesc şi ei n-au timp de-ajuns!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel-Dumitru Darie din Dincolo de praguri (13 august 2013)
Adăugat de Daniel-Dumitru Darie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă

Renunţ oricând la toţi banii din lume,
La insula mult prea frumoasă,
La lumea perfectă-mbrăcată-n costume,
Ca să mă-ntorc sănătos acasă.

Ţara lui Shakespeare nu-i pentru mine
Şi simt cum alunec în ea,
Un dor năpraznic aievea mă ţine
Şi dezrădăcinarea e grea.

Prea multă ploaie mă-ntristează
Şi cerul prea gri mă apasă,
Copilul din mine încă visează
Şi vrea să se-ntoarcă acasă.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ploaia de vină

Cât de aspră era
şi mai e
printre ploi
efemer doar un dor
depărtat
prea târziu să te strig
în amurg
prea târziu s-o ascult

poezie de Eli Gîlcescu (13 iunie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu bateţi cuie în geam niciodată

mai bine jucaţi-vă de-a baba oarba
de-a muma pădurii printre cioate
de-a uliul şi porumbeii nu
e la fel de aiurea ca şi ziditul monastirilor
dinspre turlă spre veşnica temelie

chiar aşa tovarăşi de iluzii
vă rog să nu faceţi cuib alături de pasărea aceasta
nici prea verde nici prea albastră
ouăle ei sunt prea căutate ca să rămână întregi

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa neterminată

În jurul nostru
e liniştea
pe care ar trebui
s-o inundăm cu cuvinte
dar nu putem
nu vrem
avem prea multe de spus
ne tremura vocea
e gâtuită
şi se sufocă
de prea multă tăcere.

poezie de Bernard Mazo, traducere de Doina Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu-mi place ora asta
fără tine
oglinda
fuga dintr-un gând

prea multe sticle goale
prea multe vene
sparte

iubirea
convalescenţă imposibilă

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!