moarte bunicului

Unor leneşi, cronici...

Când lenea le cuprinde totul,
Fiind bolnavi de moarte închipuiţi,
Domnia lor mereu imaginată
E viciu cu pitici voinici.

poezie de Valeria Mahok (11 decembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

studiază cu ardoare
papirusurile antice
pentru a descoperi
tinereţe fără bătrâneţe
şi viaţă fără de moarte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Eu de Moarte nu mă tem,
Chiar de-o viaţă doar avem;
Din păcate, cum văd bine,
Nici ei teamă nu-i de mine.

pamflet de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (17 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aţi tot certat că scriu,
Prea mult şi des de moarte.
Însă demonii mei ştiu,
Că-n scris şi în amor, n-am limite!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între naştere şi moarte

Între naştere şi moarte,
Treci o creastă-nşelătoare.
Firul vieţii-n zeci se-mparte.
Urci poteci năucitoare.

Dinspre râpele abrupte
Până-n steiuri de visare,
Trebuie să-nvingi punţi rupte,
Sub ochi grei de nepăsare.

Printre temeri şi speranţe,
Pe-aripi tandre de iubire,
Te strecori printre uzanţe
Şi-a păcatului pornire.

Peste floarea tinereţii
Ai păşit într-o clipită.
Te-au avertizat poeţii:
Viaţa-ţi fi-va jefuită!

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu (25 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artista şi melcii

Pe un sferic peron, populat de retine,
La urcarea în vis, lesne schimb pelerina.
Chiar de-ai fi impiegat, nu cred moarte în tine!
Eu trec printre rute, lunecos ca lumina!
.
Nu cred! Nu voi crede-n tine, moarte, vreodată!
Cum să cred în ceva ce nu poate trăi?!
Eşti sărmana perdea cu frici multe brodată,
Un ochi orb exilat între-a fi şi A FI...
.
Eşti semnalul ce-i stins sub cupola din gară,
Pendul perisabil într-un pseudo-ceas.
Pizmaşă tangentă ce-i rămasă pe-afară,
Din cerc exilată în rotiri de compas.
.
Eu trec printre gratii lunecos ca lumina,
Micşorez râul Styx şi-l închid în butelci.
În sisifica scenă, ştiu că sunt balerina,
Artista pe poante dintr-o gară cu melci.

poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E chiar amuzant, într-o zi tu vei fi moartă

E chiar amuzant, într-o zi tu vei fi moartă.
Iar pe lângă tine, la fel, gura, părul, ochii şi mai ales
acel unic, alert şi-obscen proces

al dorinţei; e chiar amuzant. Toate vor fi moarte,

amestec de buze senzuale care sărutau cu-atâta artă
şi priviri languroase la căderea serii
– moarte – şi-înfiorările pielii arămii aşteptând pisicile plăcerii...
iarba, şi stelele, umărul meu care n-a existat, desigur, niciodată.

E chiar amuzant. Iar tu vei fi

şi eu şi toate zilele şi nopţile care contează
atinşi de soare şi de lună, în extazul unei mari explozii
... cutremuraţi (fără-a şti dacă ţie-ţi va plăcea

mai mult ca mie-obrajii ploii şi
învoaltele mâini ale vântului, improbabile deşi).

poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde-ai fi

Oriunde-ai fi, oricât ai fi de mare,
În Tatăl Dumnezeu ai o salvare...
În sufletu-ţi de crezi cât o fărâmă,
Cu braţul tău, mergi, muntele-l sfărâmă!

Oriunde-ai fi, oricât de mare-i truda,
Vei reuşi, cât numele de Iuda
Nu-l vei purta în gând ca pe-o povară...
Pune-ţi nădejdea-n Tânăra Fecioară!

Aprinde iar lumina spre dreptate
Să ai lumină dincolo de moarte!
Maică Marie, Pruncului Iisus
Îngenunchem, căci viaţa-i un apus.

Noi, cei care greşim şi în păcate
Ne ducem viaţa dincolo de moarte,
Noi, cei ce-n mântuire, cu credinţă
Ne vom pleca genunchiu-n pocăinţă,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghici... ghicitoarea mea

Ce e mai greu?
Să trăieşti o secundă cât o veşnicie
sau
o veşnică secundă de moarte să nu fie?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie-i Lui Isus onoare

Cât de adânc este Cuvântul
Ce Isuse ni-l mai dai
El îmbracă tot pământul
Să ne aşeze iar în rai

Ce profundă e Scriptura
Ce Isuse ne-o oferi
Să ne întăreşti făptura
Nu de azi şi nu de ieri

În Cuvântul Sfânt— Divin
Viaţa însăşi se găseşte
Să-l absorbi mai pe deplin
Căci Hristos te mântuieşte

Numai El azi ne oferă
Viaţa veşnică mereu
Să primim a vieţii eră
Prin credinţa-n Dumnezeu

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (28 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!