Poezii despre miez, pagina 24
Am suferit tăcerea
Am revenit pe planetă născut dintr-o moarte
A unui despotic rege bătrân,
Cu mâini desperecheate de-atâtea despărțiri
Cu o coroană ruptă și-nfiptă între tâmple
Cu picuri grei de sânge scurgându-mi pe obraz.
Nu vreau s-adulmec noaptea trăirilor trecute
Nici vreau să duc abisul gândirilor ce-au fost
Pe culmea voastră sfântă de-atâta inocență,
Vreau doar să stau la umbra cuvintelor nescrise.
Am suferit tăcerea luminii-n miez de noapte
Am călărit pe caii ce mi i-ați dat odată
Pe caii care însă nu i-ați hrănit de-atunci
Iar eu n-aveam nici apă și nici n-aveam ovăz.
poezie de Christian W. Schenk din Răstignirea ultimului cuvânt (mai 1994)
Adăugat de Constantin Dorin Stancu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre tăcere
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre planete
- poezii despre naștere
- poezii despre mâini
Scriu cu bătăliile inimii
Eu scriu apăsat,
atât de apăsat încât sufletul
mi se decojește
și ar vrea să locuiască în alt trup.
Mușc din viață,
iar pe cerul gurii îmi crește iarba...
(se vor ascunde îngerii în ea,
îngân fericită).
Am urme de piroane în tălpi
și mama îmi spune
că orice durere are un miez dumnezeiesc.
Iar moartea nu e decât o spaimă,
la capătul ei curge cea mai curată apă,
vindecatoare de răni...
Scriu cu bătăliile inimii,
viața strânge din dinți
și îmi face respirație
poem cu poem...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre îngeri
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre spaimă
- poezii despre război
- poezii despre poezie
- poezii despre moarte
Lumină vie...
Stelele tresar pe cer...
Îngerii se fac buchete,
ning curat peste pământ,
de la Dumnezeu din plete...
Ochii sunt precum un vers
care taie pâinea-n două.
Pruncul vine, Lumină vie,
dându-se pe Sine nouă!
O să curgă mierea-n râuri
de la sânul cel curat,
chiar și noaptea va fi zi
peste ieslea de Împărat.
Creanga inimii se-ndoaie
mirosind toată a mir...
E colindul ce răsună-
miez de rai într-un potir.
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre versuri, poezii despre râuri, poezii despre rai, poezii despre păr sau poezii despre ochi
Adulter
... vânt rece. Întuneric deplin. Insomnie
stropi de ploaie lovind în ferești
miez de noapte adânc ca o glie
defrișată de cai din povești
gânduri negre și involuntare
peste cap colț de plapumă tras ca un chin
pisicuță torcanda strident la picioare
pânze albe din trestii de în
- te visez lângă mine - avalanșă de vise
sfarmă orice stavilă esita în cale
se tranformă în lavă de mișcări interzise
și erupe în toate esențele tale
iarăși vânt. Insomnie. Absolută tăcere.
stropi de ploaie lovind în ferești
te ridici. Te îmbraci. Și ca orice muiere
pleci la omul pe care-l iubești...
poezie de Iurie Osoianu (8 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre întuneric, poezii despre ploaie, poezii despre pisici, poezii despre picioare, poezii despre negru, poezii despre mișcare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Un nebun de preamărire
Într-o insulă stelară
Valul lovește-n neștire,
Un nebun de preamărire
Spre singurătate zboară.
Pe-o aripă înfrunzită
De povești și vorbe dulci
Îngerii copii sparg nuci
Inimii de dor spuzită.
Vin hoitari din altă lume
Să frământe poezia,
Zboru-nalt mi-e mândria
De-a mă-nroura din spume.
Coji de vorbe, miez de vise,
Sufletu-mi iese din mare,
Pegasul nechează-n zare
Peste spuzele aprinse.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre insule, poezii despre aripi, poezii despre zbor, poezii despre stele sau poezii despre singurătate
Pe-un petec de hârtie
O lacrimă s-a scurs în călimară,
Penița frântă n-a mai vrut să scrie,
Idila începută-n miez de vară
S-a stins în toamna rece și pustie.
Ardeau iubirile de-odinioară
Și le stingeam pe-un petec de hârtie,
O lacrimă s-a scurs în călimară,
Penița frântă n-a mai vrut să scrie.
Mi-e dor de sărutarea ta târzie,
Cerneala mirosea a primăvară,
Plângea romanța-n strune de vioară
Și liniște-mi găseam în poezie,
O lacrimă s-a scurs în călimară.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre toamnă, poezii despre sărut, poezii despre primăvară, poezii despre iubire, poezii despre hârtie sau poezii despre dor
Vreau să ascult!
E miez de noapte;
De-afară se-aud șoapte,
Dar cine oare să bată
La ușa mea încuiată?!
Și-n jilave geamuri,
De ce îmi bat ramuri?!
Scoală-te-mi zic și descuie!
Scoate ușa din balamale și cuie!
Și deschide geamul mai mult,
Că vreau să ascult!
Sunt prea bolnav de-o vreme.
Cine oare să mă cheme,
În crucea nopții, din senin?!
Sunt gândurile mele care se duc și vin,
Vorbind pe săturate,
Cu orologiul din cetate.
Și de mai bate cineva... Ei, lasă,
Nu sunt pentru nimeni acasă!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul nopții, poezii despre gânduri, poezii despre cruce, poezii despre crengi, poezii despre boală sau poezii despre acasă
În mâini de mâine
privește sângele nu miez, doar coajă
eternitate mică-n zei de lume...
cu mâini de mâine te zidesc anume
să-mi fii altar ce ruga își degajă.
când pe hârtie stihurilor drum e
îmi ești puțina lirei mele vrajă
paiangul Dumnezeu când țese mreajă
iar tu mă naști, ci iar în piept cu hume
statui veghează-n liniște umplute,
dar zarva-n oameni curge-n gând prelat
și lărmuiesc, se-nchină-n pofte slute.
doar noi plutim pe visul dantelat
s-atingem țărm de clipe absolute,
în Oul cu enigmă har aflat
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre sculptură sau poezii despre poftă
Mamoș
deschisă e clipa ce vine
ca sexul femeii ce naște
și ca bărbatul voluptoaselor nopți
de plăceri care-au fost
obligat de împrejurări să fie mamoș
speriat de ce văd
fac un efort de transfer
într-un film sf
și prind pruncul ce vine
îngălat de mâzga amniotică
și-l privesc
miroase a miez de pământ
aștept să țipe dar nu
îmi face cu ochiu și râde la mine
fantastic
constat că născutul sunt eu...
timpul ni-i mamă și noi
ne naștem mereu și mereu până la moarte
nu știm de viața-i iubire
[...] Citește tot
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre timp, poezii despre sperieturi, poezii despre sex, poezii despre plăcere sau poezii despre mamă
Prinos
Prințul norilor, tatăl florilor,
Adonai
a vizitat la miez de noapte albastrul pământ.
O, cum ondulau brațele margheritelor
și câmpia.
Adonai s-a oprit la cocioaba urzicilor și trufașul munte a încremenit.
Jivinele cu botul pe labe au articulat câteva silabe.
Vântul ca un sclav își rupea degetele
ca ele să nu mai treacă prin lira copacilor,
doar ulciorul șchiop aduse apă,
și au mai venit un codru de pâine, un drob de sare
și o ceapă.
Adonai mulțumind lucrurilor umile
s-a urcat la cer, peste fire.
Cocioaba urzicilor era un trandafiriu rai
și ulciorul și pâinea și sarea și ceapa cântau:
"Adonai,
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre cepe, poezii despre vânt, poezii despre sclavie, poezii despre nori sau poezii despre munți