cultura unui popor

Trecută

prin ciurul cel mai fin
cu încăpăţânarea unui cui
bătut în cap în perete
joacă un rol de vampă
mazetă eternă
- n toate
ne antrenează simţurile în lu
mina unui stâlp
tu-n culise admiri
cum creşte iarba călcată de ea
îşi arată dinţisorii sub buzele
roşu carmin umede puţin
te-nvârteşte pe degete
te roteşte te ameţeşte
eşti beat de-a dreptul
pari a nu-nţelege că te umileşte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicienii care au făcut averi cumpără pământ în draci, pretextând că vor să devină fermieri

Tot minţiţi şi înşelaţi,
Sărăciţi şi-nfometaţi,
Azi ţăranii-şi dau cocioaba
Şi pământul pe degeaba.

Iar cei ce-au făcut averi
Vor să fie moşieri
Şi promit să investeasă
În 'cultura românească.

Însă mulţi sunt şarlatani
Care numai spală bani;
Cum i-au strâns, de-ai întreba,
Câţi crezi c-ar putea proba?...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (28 noiembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre ea

E un tanc rusesc cu şenile din lemn de gutui
cu turela din cercurile apei în care se zbate
gâtul infinit al unui pui de graur
cu ţeava de tun din frunze presate
între două buze de toamnă căprui...
Femeia!
Da, ea!
E un tanc rusesc în braţele unui copil
o explozie ce explodează
şi fumegă un fir subţire de stea
la care visează pe canapea
un proiectil.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopot la sânul mamei

Ca un clopot de gâtul unei oi
Aşa atârnam eu de sânul sfânt
Al mamei mele, în al doilea război
Cînd s-a petrecut împrăştierea românilor pe pământ.

Ca un clopot de gâtul unei oi
Şi mama mă ţinea să nu pre cuvânt,
Căci veneau armatele străine peste noi
Să ne ia popor, să ne ia ţară, să ne ia pământ.
................
Ca un clopot băteam într-o tragică turmă
Ce-am aflat şi ce-am plâns mă ajunge din urmă.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zorii se agaţă

de perna udă cu-un miros
greu de moarte care-şi culege
morţii împinşi de aripi mari
albe de neodihnă păcătoasă
aerul sfâşie în bucăţi sâni
lăptoşi sărutaţi de guri ştirbe
de moşi strămoşi comuni
cu ochi de plumb peste pajişti întinse
privind înotătorul mort şiroind
pe pieptul lăţos mirosind
a celule saturate închise în burta
unei balene descompuse
de la cap la coadă
zac zorii peste gardul
unui cimitir pe care s-au uscat
broaştele ieşite din lac
asemenea unor mâini stafidite
o regina nopţii se înclină
în faţa unui pantof jerpelit
săgetată de razele unui soare

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Telefonul

Această unealtă ticăloasă
a fost demult desfiinţată,
făcută harcea-parcea
şi aruncată de Dumnezeu.
În lipsa unui coş de gunoi,
instrumentul,
în nenorocirea lui,
a căzut pe Pământ
în capul unui trăznit care,
din răzbunare,
l-a reparat şi patentat.
De atunci,
sunetul său isteric
dă dureri de cap omenirii,
fiind adoptat
de reţeaua de telefonie fierbinte
"Scaraoski",
ca mijloc de tortură.
Se pare că
l-a luat Dracul.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulci boabe litere

Se apropie-nceputul scufundării,
Alunec pe versantul neputinţei
Unde nomazii stau la pândă
Să sfâşie din sângele dorinţei.

E vremea-nceperii minunii
De-a preveni morţi intuite
Unde adâncurile zdrobesc
Stăpânitorii de morminte.

Puterea rugăciunii zilnic
Aşteaptă temătoare fumul
De trecerea neliniştită
De-a nimici în magmă drumul.

Se apropie-nceputul care
Purifica-va împletitura
De-a măcina în biblioteci
Dulci boabe litere, cultura!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din sărut

a făcut o poartă
din infinit a făcut o coloană
o spirală adn
toţi ne regăsim în el şi-n sărut
brâncuşi e nemurire uitând de noi
rămânem duşi la mesele care tac
suntem matricea răsucită-n spirala care duce
trecutul spre aşchii de stea
căutătorul de forme arhaice
a apelat la ovoide
cilindre răsucite-n idei geniale
sau cuburi zidite-n cultura mondială
ne-a predat dăltiţa
şi pasărea văzduhului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul unui hoinar

Înmiresmat cu fericire,
Cu buzele-mi fierbinţi de dorul tău visat,
Mă plimb pe corpul tău suav,
Ca o albină pe o floare,
Hrănindu-mă cu- al tău dulce nectar,
Din roua dimineţii ce-a nceput cu tine...
Răsăritul meu de soare.
Să-mi fii dulceaţa nopţilor visate
Cântând în versuri de privighetoare
Sonetul unui biet hoinar,
Incert, necontrolat şi-nvăluit de fericire!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristă ţară

Azi bate tristeţea la uşă,
În cer se aude un psalm,
Vin morţii s-aducă cenuşă
Şi suflete arse-n napalm.

Ei nu ştiu să aibă vreo vină
Şi încâ aşteptă răspuns,
Căci nu au odihnă în tină,
Nu ştiu cum moartea i-a ajuns.

Se-ntoarce la locul de crimă,
Flori albe aducând rânjind,
Călăul cu ochi de jivină,
De ipocrizie sticlind.

Tu bate-i Doamne pe nemernici,
În veci la cap fără mohor,
Funeste neamuri de netrebnici,
Ce au trădat acest popor!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!