Poezii despre agonie si extaz..., pagina 24
Vin de Harlem
Ceea ce strălucește-aici nu-i apă,
Aceste dense șuvoaie furtunoase
Care-împing sângele, alungând spaima din oase,
Dincolo de teamă, pe-aleea viselor frumoase;
Acesta este-un vin care trebuie să curgă,
Nu contează unde, nu contează cum;
El are propriile lui daruri de-a se prelinge
Acolo unde aerul e plin de cântece și de parfum.
El poate vrăji cu multă artă orice flaut
Și-umple buzele c-un fior proaspăt, treaz,
Iar măsurile melodiilor pe care le provoacă
Trezesc în coapse dorințe, freamăt și extaz.
poezie de Countee Cullen,1903-1946, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre visare
- poezii despre sânge
- poezii despre spaimă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre frică
- poezii despre dorințe
- poezii despre cadouri
- poezii despre artă
Labirint
Labirint, totul e simplu...
Prima zi:
Țipetele au un dulce extaz,
Nu reușesc să mă amuz.
O altă zi:
Vocile creează haos,
De ce m-am săturat de lapte?
Cândva, departe:
Eu văd luminița,
Ea este în tunel?
Răsărit:
Buzele tale sunt singure,
Nu vrei să fim împreună?
Examen:
Dacă mâine n-ar mai fi,
Ce faci cu ziua de azi?
Parc:
Pașii tăi nu lasă urme
Decât în privirea mea...
Cer senin:
[...] Citește tot
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre voce
- poezii despre viitor
- poezii despre prezent
- poezii despre parcuri
- poezii despre nebunie
- poezii despre lactate
- poezii despre examene
- poezii despre ceartă
Cântec amar
Nimic nu-mi tulbură ființa, dar sunt tristă.
Sunt lovită de ceva lent și întunecat,
deși chiar înainte de-această agonie
am ținut stelele în palma mâinii.
Cred ca este dezmierdarea inutilului,
tristețea nemărginită de-a fi poet,
de-a cânta și-a tot cânta, fără contenire,
marea tragedie a existenței.
A fi și-a nu dori să fii... acesta este móttoul,
lupta care epuizează toate speranțele,
de-a afla, când sufletul este-aproape mort,
că trupul nemernic mai are încă putere.
Iartă-mă, o, iubire, dacă nu te pomenesc!
În afara cântecului tău nu-s decât aripă uscată.
Eu și moartea dormim împreună...
doar când îți cânt mă trezesc.
poezie de Julia de Burgos, 1914 - 1953 din Din antologia FLORI DE PESTE ȘAPTE MĂRI ȘI DE PE ȘASE CONTINENTE Editura Coresi , 2023, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre moarte, poezii despre întuneric, poezii despre trup și suflet, poezii despre tragedie, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre somn sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Reflecții pe un țărm de sidef
drumul prin întuneric mă duce la stele
la lumina magică pentru final de viață
transfigurează toate sentimentele mele
să cred în duhul sfânt în sacra povață.
cu iubirea am învins dialectica urii
mă ține-n echilibru cu romantismul pur
nu ridic în slavă fulgere sau furii
ador necondiționat naturile din jur.
vise m-au propulsat pe culmi de extaz
armoniile nopții le-am străbătut cu pasul
credința-i ca oceanul cu valuri turcoaz
pe țărmul de sidef îmi prelungesc popasul.
lacrimi evlavioase curg șiroi pe obraz
cu avântul poetic amprentez atlasul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre viață, poezii despre sfârșit, poezii despre sfințenie, poezii despre sfaturi sau poezii despre romantism
Cântec de toamnă
împart cu poeții aerul romantic
măcinând tristețea sub piatra de moară
urc pe acoperișul cerului semantic
visul cel mai pur care mă împresoară.
mai toarnă-mi vin mai cântă-mi lăutare
să gust iar bucuria în stare lichidă
flămândă-s de extaz și de încântare
să mai petrec o toamnă galbenă lucidă.
nătângă nostalgie nu mai scap de tine
cuget cum să te transform într-o romanță
să simt cum viitorul va trece prin mine
lăsându-mi în suflet o sacră substanță.
îmi îndulcesc prezentul cu miere de albine
cu versuri ce înclină o verde balanță.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre apicultură, poezii despre versuri, poezii despre verde, poezii despre toamnă sau poezii despre superlative
De dragul cuvintelor șoptite
M-am rupt de liniștea dintr-un muzeu de artă
de dragul cuvintelor șoptite,
gândurile îmbrăcate de sărbătoare
hoinăresc prin imaginile admirate.
Nopțile din culori adorm în tablouri,
întunericul se preface în umbre de fantome
pierdute-n extaz de plăcere.
Limbi de șarpe pe fiecare urmă de foc
încerc să adun de pe miriștea timpului
în care se aprind lămpi de stele
și mai departe moartea face tumbe
de bucuria veșniciei rămasă acasă.
Doamne, cât hazard mi-a crescut pe umeri
de mă apasă și-n somn,
visele încearcă să-mi arate raiul
și mă trezesc înainte să-l văd.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (18 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre timp, poezii despre sărbători, poezii despre religie sau poezii despre rai
Întâmplător intenționat
Sărută-mă iubito și vei fi foc și pară
Și-atunci ca miezul soarelui te vei topi
Și flăcări de iubire pe strune de chitară
Vor face să răsune melodii.
Apoi vântul solar ne va purta departe
Fiorii de plăcere șoptiți vor deveni
Și în extaz vom fi, chiar de-om face păcate
Fiindcă iertarea sigur va veni.
Sărută-mă și ca o supernovă-ncinsă
Dorința cosmică din noi va exploda
Și din această vâlvătaie-aprinsă
Iubirea noastră se va revărsa.
Cu praf topit de stele eu numele ți-l scriu
Întâmplător eu astăzi alături vreau să-ți fiu.
poezie de Susan Ashley, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre foc, poezii despre Soare, poezii despre vânt, poezii despre plăcere sau poezii despre iertare
Flăcări de dorințe
mă îngrijesc de flacăra nestinsei iubiri
să ardă în suflet suspinul, mâhnirea
timpul îmbătrânit și-a ieșit din firi
plimbă ca pe-o nălucă în mine amintirea.
un infinit de vise trimit în univers
la sori și la stele să ia din strălucire
să simt fericirea să nu aibă revers
ci doar lumini suave să râdă în privire.
dulce povară și totuși ce grea
e viața mea cu roiuri de dorințe
flori și fluturi din dragostea mea
sensibilizează timpul plin de năzuințe.
mă simt și eu o floare cu rouă pe obraz
lacrimi devin poeme cu flăcări de extaz.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori
Atingerea blândă a iubirii
Strânge-mă în brațe cât poți tu de tare
Aerul să-l prindem, să n-aibă scăpare
Haide să simțim pieptul cum zvâcnește
Când inima ta, pe-a mea o întâlnește.
Ochii îi închid și se face noapte
Și-n ureche aud ale tale șoapte
Însă dacă vorba nu îți va plăcea
Să lăsăm tăcerea să vorbească ea
Părul mi-l atingi tandru, delicat
Mângâierea ta m-a înfiorat
Îți simt răsuflarea caldă pe obraz
Și a ta iubire mă poartă-n extaz.
Sunt la tine-n brațe, mă mângâi duios
Nu lăsa să-ți scape acest moment frumos.
poezie de Tara Acharya, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre urechi, poezii despre tăcere, poezii despre păr, poezii despre ochi, poezii despre noapte sau poezii despre inimă
Podoabe de suflet turcoaz
timpul îl cuceresc miliardară în idei
sentimente romantice mă ridică-n extaz
în flux nemărginit curg slove din condei
dragostea de poezie e podoabă turcoaz
sub ploaia ochilor versul mi-e adăpost
îmi alină sufletul când durerea mă arde
toate au o menire cum toate au un rost
scânteile minții sunt jocuri de petarde
tăcerea mea-i ca stânca spălata de izvor
să simt mântuirea cu stropi de agheasmă
am învățat să pun la tristețe zăvor
clipele să se scurgă-n clepsidre de miasmă
toamna vieții mele-i țesătură de covor
cu decoruri vesele optimizate-n plasmă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură