Serioase/triste despre satul meu, pagina 24
O nouă primăvară
A venit din nou toamna la noi în țară,
O ploaie rece peste satul meu coboară.
Păsările se duc, rânduri, rânduri
Soarele se ascunde mai des după crânguri.
E frig, e întuneric și burează.
Oamenii dorm și vise frumoase visează.
Visează la o nouă primăvară,
Căci din nou a venit toamna la noi în țară.
poezie de Vladimir Potlog (5 octombrie 2015)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biserică de drag
Un copil șade singur la poartă,
Lângă el, un ulcior înflorat;
Vă salut, jucărie cu toartă
Și copil ce te crezi împărat!
Și mă-nchin, cum o fac prin altare
Episcopii, căzând la Sfânta Masă,
Cu toate că satul bisercă n-are,
În satul acesta Iisus n-are casă!
Dar are ce n-a mai avut vreodată:
Un ulcior căpătat de pomană,
Împărțit de-o femeie sărmană
Copilului... care l-a scos la poartă!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (22 iulie 2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeme din ciclul amintiri din copilărie: 1. când eram mic
când eram mic, eu gândeam lumea cam așa:
mai întâi curtea cu toate orătăniile,
până-n deal era satul, după deal câmpia, după câmpie orizontul
și lumea mea se reducea la popă, la preoteasă, la învățător,
la tata, mama, fratele și sora mai mare.
apoi tata a plecat în război și-am rămas singuri cu mama,
sărăcie, țiganii la bug, mareșalul antonescu,
gustând din mâncarea soldaților,
zicea:,, frați români, treceți prutul..."
trecuseră prutul, zicea tata mare, notarul,
ce dracului mai căutau ei până-n fundul rusiei?
apoi retragerea, încercuirea de la cotul donului,
,, ce făcurăm noi, fraților, zicea leu paraleu,
acum îl loc să trecem pe sub arcul de triumf
venim ca proștii cu capul în jos acasă cu rușii în spinare...
ăia o să ne călărească muierile noastre
și-o să ne dea să mâncăm la gamelă.
,, măi staline, burtănos,
ce-ai dus lumea la colhoz?
măi staline, burtă mare
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (23 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ioenscu-bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp
M-a prins in stransoarea lui,
Vartej de amintiri,
Si se incapataneaza sa nu-mi dea drumul.
"Dezleaga-ma!" i-am poruncit,
Dar cu o mana grea
Ma strange si mai tare.
"Termina!" imi spunea;
Dar eu doream cu orice pret sa scap.
Si totusi - nedandu-si seama ca imi face rau -
Imi striga sa ma potolesc,
Sa nu ma mai port ca o copila mofturoasa.
Degeaba: eu nu intelegeam ca asa mi-e soarta: vroiam!
Si ma zbateam din ce in ce mai tare,
Pana cand, speriat si satul,
M-a lasat se plec zicandu-mi ca odata si-odata
Va veni si vremea mea si se va intoarce.
poezie de Francesca Buta (4 februarie 2009)
Adăugat de Francesca Buta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremelnicia fie cu tine
Satul meu e-n cer, amice,
Tu visezi, vai, la subsol!
Și celor ca tine, pe-aice,
Li se arată fundul gol!
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii. Referitor la +satul +meu, Cititorul [din public] a spus:Costele, așa vorbești tu cu Măria Sa Cititorul? Deci cu mine, amărâtul de cititor, să fie vremelnicia, iar cu tine, [...] | Citește tot comentariul
Încercare disperată pe ultimul drum
Gloata susura: "Ce mai căsnicie...",
Ana se ruga să n-o lase, Nicu
Învie săracul, sătul de boccie,
Sări din coșciug, să-și împingă dricu'.
epigramă de Ionuț-Matei Atomei (20 martie 2013)
Adăugat de Ionuț-Matei Atomei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire de vara
In satul bunicilor
intunericul miroase a cai in adormire
a rumegat de vite
si a struguri dati in parga,
a regina noptii aplecata pe sub geamuri mici.
Acolo, in zori e racoare,
treci prin lanuri cu porumb inalt
intinzandu-si lungi plete de fecioara
cu rodul mustind ademenitor.
Un scaldat in roua diminetii
vindeca de descantec, de dor si
de tristete.
Soarele rasare cu bucurie
in satul bunicilor.
Copii ies devreme, isi scot
capul de dupa fusta mamei
si chipul ei zambeste
si se apleaca cu drag la
[...] Citește tot
poezie de Rada Rancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proverbe: "Nu știe bărbatul, ce știe tot satul"
Doamna e "pe val"!
Dumnealui, cu mapa.
"Geaba dai în cal,
Să priceapă iapa"!
epigramă de Valeria Moroșan (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Însoritul April
E primăvară, prieteni, e primăvară!
Toată câmpia zâmbește de-atâta verde;
Caisul din livadă, floarea-și cerne,
Rândunelele se-ngână prima oară.
Se resimte iară-și mireasma de afară
Și cântecul ciocârliei ce abia se vede;
E primăvară, prieteni, e primăvară,
Toată câmpia zâmbește de-atâta verde.
Și prin satul trezit, încă te-nfioară
Un piuit de pui și cântec de cocoși;
La porți stau pe scaune, babe și moși,
Miresme-n suflet, astăzi ne coboară;
E primăvară, prieteni, e primăvară!
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă pentru satul românesc
Opinca, în a morții adormire,
Își plânge neamul, țarina, iubirea,
Visează anii lungi de fericire
Când n-o-ngropase-n verbe nemurirea.
Acum e portul numai o poveste
Pe portativ de stele și de dor...
S-au risipit cuvintele pe creste...
Români făr' de iubire de popor.
Pe o colină, cânt de dor și jale,
Un tulnic și un clopot se-nfrățesc,
În satul românesc e sărbătoare
Grâne de vatra pâinii glăsuiesc.
Cu flori la pălărie trec flăcăi,
Desculți, cosași, s-au înfrățit cu glia,
Un dulce vânt trecând prin munți și văi.
A renăscut din moarte România!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!