+pisica +cu +c

Când ne vom despărţi

(poem cu hopuri)

Când ne vom despărţi
Aş vrea să plouă...
Ştiu, sună a clişeu
Dar cine e regina roşie peste clişee?
Eu.
Când ne vom despărţi
Vreau să ne ia o săptămână, două, trei
Să aibă timp pisica
Să facă pipi în papucii tăi.
Că dacă nu-ţi rămâne din mine
Mai Nimic
Măcar să porţi cu tine
Un damf de pipi de pisic.
Să-ţi fac atunci o traistă cu blesteme
Ţi-aş cam face
Cu toate nopţile în care
Te-am aşteptat pe ace.

[...] Citeşte tot

poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turist american

Într-un oraş făcut din ierburi de mare
noi dansăm pe acoperiş,
mâinile mele sub sânii ei. Extrăgând
o zi din altă zi, adaug gleznele acestei
femei zilelor mele de ispăşire, buza ei de jos,
oasele feţei ferme.
Facem dragoste întreaga seară –

I-am spus poveşti,
ritualul ploilor din aceste poveşti: da, fericirea
poate fi cumpărată cu bani, dar numai cu monede mici.

Ea mi-a cerut să mă rog, să fac plecăciuni
către Ierusalim. Ne-am întors spre stânga-n reverenţă,
am văzut două brutării, un magazin de pantofi; miros de fân,
miros de cai şi de fân. Când Moise
a despicat cele zece tăbliţe pe Sinai, cei bogaţi
au ales tăbliţele pe care era tăiat în piatră:
"adulter" şi "omor", şi " furt",
cei săraci s-au ales doar cu "Nu" "Nu" "Nu".

[...] Citeşte tot

poezie de Ilya Kaminsky din Dansând în Odesa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oraşul de provincie copleşit sub soarele nemilos de iunie

în oraşul de provincie cu două catedrale falnice
erectate nemilos chiar în inima lui
oamenii se târâie, abrutizaţi de soare,
pe asfaltul moale
transpirându-şi în tăcere vieţile goale
pe strada principală

în oraşul de provincie cu singurul său cinematograf -
mişună nestingheriţi şobolani uriaşi
şi câţiva adolescenţi excitaţi se pipăie febril pe întuneric
şi mănâncă popcorn din pungile jumbo size

în oraşul de provincie o pisică tărcată
se furişează pe lângă zidul crăpat
al unei alimentare -
e atât de slăbită încât i se văd coastele
şi burta îi e lipită de şira spinării -
doar foamea i se mai vede
în ochii lărgiţi de frică
în drum spre tomberoanele de gunoi

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Creţu din Orice om este un cântec fără rimă (2 martie 2012)
Adăugat de cretumadrian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul este foarte normal

În fiecare dimineaţă,
o femeie frumoasă vine spre mine
şi îmi toarnă cafea,
ştergând masa cu o cârpă galbenă,
verde sau mov,
în funcţie de anotimp (şi de dracii pe care
îi ţine în poşetă, la îndemână).

Eu mă prefac că nu văd,
când se apleacă şi mâna ei brună ca ciocolata
lasă în aer uşor o dâră de zahăr.

Ea e sora mea, Nefertiti, regina,
iar eu, Akhenaten, mirele şi, tot eu, fratele.
Dar degeaba ţes în minte vorbe ciudate,
ea, practică foarte, întreabă mereu:
- Ei, ai terminat de băut?
Cât e ceasul, băiete?
Ţi s-a terminat tura, frumosule?

[...] Citeşte tot

poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

o planetă mai cu chic
unde nu facem nimic,
stăm acasă fiecare
şi ne facem de mâncare,
ca să nu ne plictisim
pe platforme noi vorbim
de provizii şi pisici
cu ai noştri buni amici,
mai schimbăm si o reţetă,
mai spălăm vreo şosetă,
o rochiţă,-un hanorac
sau ne coacem un colac,
vine anul nou persan
cu zambile şi şofran,
anul asta fesenjan
vom găti doar cu curcan,
zii adio, baclavale,
afară plouă-n rafale,
nicio rodie n-am in casă,
dar am carne, vin la masă,

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitor

am intrat pe-o stradă cu secunde
şi m-am numărat pe mine printre ele
un spectator
o maşină trece fără claxon, dar scoate sunete
dintr-un nor rătăcitor
un bolovan crapă, dar nu este ger
căldura vrea să iasă din el, fără apă, şi strigă îngrozitor
anul acesta streşina casei mele nu a plâns
iar teperatura inimii mele a crescut încetişor
soarele nu mai apune niciodată, ci numai răsare
şi apusul, prin răsărit, a devenit obositor
vitrina nu mai este oglinda mea, de mult
mi-a cioplit chipul, cu timp, îngrozitor
făraşul cu care mă culeg a devenit neîncăpător
uşa scârţie şi nu se deschide spre viitor
zgârâi cu unghia neputinţei geamul vederii
şi încerc să privesc primăvara prin toamnă, amăgitor
săptămâna trecută eram pe stradă şi jucam şotron
ieri duceam un coş cu fructe, necoapte, fără ajutor
astăzi mă uit la gardul vopsit îngrozitor

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (iulie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

E sărbătoarea noastră, dragi copii

Ne apropiem cu repezi paşi de sărbători
Mămicile pun cozonacii la cuptor,
Ninge pe străzi cu fulgi atât de mari şi jucăuşi
Câte-o pisică miaună afară pe la uşi;
Iar oamenii ce-i întâlnesc pe drum zâmbesc
Iar alţii mulţi prin case brăduleţul pregătesc
Cu globuleţe şi cu luminiţe ce se văd din drum
Ce ne vesteşte sărbătoarea de Crăciun;
Albastre, roşii, galbene şi chiar portocalii
Se-aprind, se sting şi iar se-aprind pentru copii.
Încă puţin, iar noi, copiii, vom pleca să colindăm
Şi-n casele cu porţile deschise să intrăm
Cu vestea bună că Mesia S-a născut
Unicul Fiu al Tatălui etern făr-de-nceput.
Ce poate fi mai minunat decât să fii copil
Cu obrajii-mbujoraţi, cu suflet fără pată, chip senin?
Aceasta este sărbătoarea noastră, dragi copii
Răsune dar colindul nostru, plin de bucurii
Şi după cum al îngerilor cor în noapte a cântat
Cântăm şi noi Pruncului sfânt în iesle înfăşat

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Emanuel Hasan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negreşit

Luna este în om, şi omul este luna.
Deşi au chipuri diferite, în esenţă sunt una.
Acesta este adevărul, a fost şi va fi mereu, pentru că în palma Prezentului, timpul umblă teleleu.

O lume cu o mie de chipuri, toate unic ornate, îi stau mărturie materiei, ca mărgelele-nşirate.
Vântul vuieşte, pasărea ciripeşte, pisica mustăceşte şi răţoiul se răţoieşte.
Sunete cu miile, melodii desăvârşite, vin la urechea omului şi pe loc se fac auzite.

Dar cine le ascultă, a o mia oară, cine le va asculta şi cine le-a ascultat odinioară?
La urechea cui răzbat, în pieptul cui ele se bat?
Spune-mi tu, dar ia aminte, dacă ghiceşti, de iubire nu vei mai putea să te descotoroseşti.

Fie vară, fie iarnă, iubirea la joacă sufletul ţi-l cheamă.
Nu ai cum să îi închizi, să te faci că nu o simţi...
Poate îţi merge o dată, de două sau trei ori laolaltă.
Dar odată şi-odată...
Ce a fost realizat nu se mai neagă.

Iar atunci ai să găseşti, sufletul ai să ţi-l împodobeşti,
Nu cu globuri şi cristale, ci cu sensibilitate, răbdare şi iertare.

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

avatarul în care locuiesc
nu sărbătoreşte primăvara
de fapt nu sărbătoreşte nimic...
dar pe mine
nu mă supără nesărbătoririle
ci doar dedublările minţii
mă enervez de pildă
pentru că m-a forţat să mă fac vecin
cu un bătrân nebun care îşi plimbă girafa
în fereastra mea
şi cu o studentă la psiho
care pune etichete pe orice trecător
dintr-un manual freudian
e multă gălăgie
în această conştiinţă comună
a mea şi a avatarului meu
la fel ca într-o garsonieră
în care doi soţi se bat
pentru telecomandă
aş vrea să divorţez cumva de mine

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând de toamnă...

(ludic)

Poem simplu, de dragoste

E felul în care răsare soarele undeva lângă peretele casei
a izbit nucul şi îl umple cu raze
şi din copac ies păsări, proaspăt trezite,
mă chemi cu alt nume
razele s-au topit, deja, la tine în păr
şi mi-ai uitat
faţa de lună
chipului
şi atunci, numai atunci, îmi vine să mă joc cu degetele tale
cu mâna, printre degetele tale,
nu mă satur
ca şi cum am străpunge sunete de chitară
îmi place cum îţi aşezi părul

[...] Citeşte tot

poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!