Epigrame despre viata e grea, pagina 23

Cu-o grea problemă se confruntă,
Aşa li-i hărăzit de sorţi:
Toţi banii câştigaţi la nuntă,
Să nu le-ajungă de divorţ!

Osânda în infern s-a înăsprit:
Pe cei sortiţi în caznele danteşti,
Nu-imai aruncă în catran topit,
Că-i plimbă iarna-n trenuri româneşti.

I-am ales prin vot secret,
Însă viaţa-i tot mai grea:
Ei dau găuri la buget,
Noi dăm găuri la curea.

O ideie-n gând îmi zboară.
Nu-nţeleg de ce el vrea
Ca ea să rămână grea
Când ştim toţi că e uşoară?

epigramă de Florea Ştefănescu (aprilie 2006)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-i preacurvia greu păcat
Fiind osânda foarte grea...
Spune-mi părinte, l-am rugat,
Cum procedăm ca să nu prea...

Sub pomii străjuind cărarea,
În cripta umedă şi grea,
Sunt pus de-o lună şi deja
Am început să-mi pierd răbdarea...

Eu doar note mari aş vrea,
Căci la Master nu-i de glumă!
Şi chiar de prezenţa-i grea...
Tot o să v-ajung din urmă!

Iarna-i grea, omătul mare,
Copiii n-au de mâncare,
Noaptea am plecat din sat
Şi-am fost prins... când am furat.

Eu tremur tot, îmi e uscată gura
Şi sunt pe cale să înnebunesc,
Că am lăsat, aseară, băutura;
Pe unde, însă, nu-mi mai amintesc...

Cum drumu-i aspru spre vecină,
Să vă arăt că-s gospodar,
Cu gând la vara ce-o să vină,
M-apuc să-mi fac, de-acuma, car!

<< < Pagina 23 >

viata e grea