te voi iubi mereu

* * *

îmi voi îmbrăca inima vitează şi pălăria de paie
şi voi pătrunde în vizuina iepurelui, Alice
va fi ultima cădere
în locul pe care ochiul nu-l poate vedea
şi timpul nu-l poate cuprinde
am fost mereu atât de mică
dar nimeni nu a văzut reflexia mea din oglindă
şi câte minuni am străbătut
ca să pot să fiu tu

poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de duminică spre luni...

Am visat o poveste aici, prin straini.
O poveste legată de ţară.
Se făcu, că eram printre spini-mărăcini
şi scăldat de ploiţă amară.

Se făcuse în ea, că venise Isus
şi ieşi tot poporul în faţă,
Să-L asculte pe El: încotro de mai dus
în mizeria asta de viaţă?

Şi Isus priedica: "Dacă vreţi viitor
şi nimica să nu vă mai doară,
să-l aduceţi pe Musk şi să-l faceţi păstor
pe imaşul acesta zis "ţară".

Şi Isus mai spunea: "Nu sunteţi nişte oi,
mai dispuneţi de drept de-a alege.
Aduceţi-l pe Musk, ca să scoată din voi
duh de robi cu pretenţii de rege.

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (8 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mamă! Alfabetul vieţii mele!
Tu pe unde calci cresc flori,
Suflete aduci la viaţă.
Şi ne creşti, cum doar tu ştii,
Cu iubire şi dulceaţă!
Tu îmi eşti iubirea caldă
Ce o port mereu în suflet.
Tu eşti cartea vieţii mele,
Mi-ai fost primul alfabet
Şi acum tu, unde eşti?!
Mamă, unde sunt plecat?! Unde sunt?!
Departe de tine, de casă, de pământ...
Am plecat copil, de-acasă,
Iar acum când te-am văzut,
Ningea la tine-n păr, măicuţă,
Ca şi la mine-n suflet!
Am vrut sa zbor,
Ca pasărea din cuibul ei, spre cer,
Să-mi caut fericirea!
Credeam că mă voi întoarce, repede...

[...] Citeşte tot

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii - lumina vieţii

(Celor mai scumpe fiinţe din viaţa mea)

E atâta soare şi atât de bine
Când vă privesc pe voi, copile,
Cu voi e tinereţea mea şi dorul
Cuvintele ce-şi au izvorul
Sub ritmurile dure ale vieţii
Sunteţi mereu o primăvară.
În inimă păstrez poemul vieţii
Lumină- a timpului ce poartă
Parfumul curat al tinereţii.
Voi sunteţi lumina vieţii mele
Aţi izvorât din inimile noastre
Din frumuseţea zorilor albastre.

Poezia a primit,, Diploma de excelenţă,, în anul 2019-Albania

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum m-ai iubi

Cum m-ai iubi?
Cu sufletul,
mi-ar fi de-ajuns, să ştii!

Tu, palmele ţi le-ai bătut,
întâi când m-ai văzut
de parcă-n ele, ai fi prins,
întreg al meu cuprins.
Ochi blânzi şi scânteieri, divine
ţintit-ai către mine!
Ce bucurie-n firea lor
şi câtă dragoste şi dor!
Şi, m-ai iubit, atât de tare,
în prima ta îmbrăţişare!
Şi, te-am iubit, atât de mult
în primul meu sărut!

Cum m-ai iubi?
Cu sufletul,
mi-ar fi de-ajuns, să ştii!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către tine de nicăieri

De n-ai fi fost tu,
ar fi trebuit să uit să mă mai nasc.
Aş fi fost pierdut
şi aş fi trăit departe de tine,
singur al nimănui

De n-ai fi fost tu,
vânt mă făceam
să te caut
de n-ai fi fost te-aş fi inventat
ca pe o maşină cu aburi

mi s-a spus
că nainte să mă nasc
Dumnezeu mi-a sădit
iubirea pentru tine în suflet,
m-a scăldat în lumină
şi m-a trimis la tine,
dar m-am rătăcit
m-am tot rătăcit

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alint metamorfozat

"Iubitule!... Frumosule!...
Măi, bunule!... Măi, dragule!...
Deşteptul meu!... Doritul meu!...
Bărbatul meu!... Stăpânul meu!...
Dintotdeauna te-am gândit!
Te voi iubi pân'la sfârşit!
În inimă te voi păstra!
Tu vei fi fericirea mea!
Doamne, tu nu eşti deloc rău!
Aş vrea să te ştiu soţul meu!"

(După îndelungi cercetări, s-a decretat că dragostea ţine 3 ani!.)... Aşadar, după 3 ani:

"Măi, omule!... Băiatule!...
Tembelule!... Sonatule!...
Cretinule!... Curvarule!...
Golanule!... Turbatule!...
Urâtule!... Beţivule!...
RATATULEEEEE!
De ce te-oi fi cules din drum?!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus în doi

Nu voi putea vreodat' să pierd din amintire
Un chip ce are-n plete un nimb de nemurire,
Atât de dragă-i clipa, clipită şi pierdută,
O umbra a unei zile doar de-al meu vis ştiută,

Nu voi putea vreodată, ca-n nopţile pustii,
Să uit o fericire ce nu-i a celor vii,
Nu voi putea să port a vieţii mele plete
Fără să simt continuu imensele regrete,

Dorinţele pierdute într-un noian apus
Ce-au alungat în beznă un jurământ răpus,
Pierdut, fugit în noaptea grea ce mi-a rămas
Să-mi bucure-n tăcere al fericirii pas,

Apus în doi, dar oare cine-ascunde raza lui?
Eu, tu sau poate chiar blestemul cerului
Ce-i aruncat asupra mea şi condamnată sunt şi simt,
Că nu voi mai iubi nicicând, nimic pe-acest pământ

[...] Citeşte tot

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocean mai puternic ca ţărâna

Ocean mai puternic ca ţărâna,
Încăpăţânat, turbulent şi-abraş,
Vei iubi oare-acest copilaş
Şi-i vei săruta întotdeauna mâna?

Când mă joc cu tine eşti blând foarte,
Iar valurile-s mătăsoase şi albastre....
Dar, spun marinarii care-au navigat departe,
Că nu te joci mereu, că ai şi zile proaste.

Dai bobârnace,-n larg, enormelor vapoare,
Ca şi cum ar fi surcele, nişte mici ghivece –
Spune-mi de rog, căci vreau să ştiu de ce
Ai o fire atât de schimbătoare?

Ocean mai puternic ca ţărâna,
Încăpăţânat, zgomotos şi-abraş,
Vei iubi oare-acest copilaş
Şi-i vei săruta întotdeauna mâna?

poezie de Annette Wynne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum te iubesc?

Cum te iubesc? Dă-mi voie să îţi spun
În sus, în jos, în stânga şi în dreapta
Şi-n taină eu în suflet îmi propun
Spre Har şi spre Fiinţă să urc treapta.
Şi te iubesc în fiecare zi
Din zori şi până arde lumânarea
Cum unii caută Dreptatea, ştii
Şi-aşa cum alţii preţuiesc Valoarea.
Şi te iubesc cu o inimă nebună
Cu vechi dureri, dar plină de credinţă,
Cu o iubire ce părea s-apună
Cu sfinţi pierduţi, cu-ntreaga mea fiinţă,
Cu zâmbete, cu lacrimi, şi de-o vrea Dumnezeu
Te voi iubi mai bine când voi muri şi eu.

poezie clasică de Elizabeth Barrett Browning, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!