Toate rezultatele despre poezie, pagina 23
Repetabila dorință
mă-ntorc la poezie când sunt de dor lovită
sau când bătrânețea emoții răvășește
versul nu mă lasă să fiu istovită
în adâncuri de suflet cântă și zâmbește.
aș opri timpul în loc de aș putea
să-mi păstrez puterea slovelor de aur
prin cânt și poezie îmi găsesc liniștea
literele iubirii strânse-s într-un tezaur.
dă-mi Doamne timp, dă-mi Doamne vers
prima mea iubire n-o lasă să moară
să port credința demnă în Univers
viața între cuvinte să nu mai doară.
cine are iubire de cântec și slovă
cucerește cerul precum o supernovă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metanoia unui cititor
se întâmplă, câteodată,
să întâlnești (o) întâlnești
Poezia în ochii altuia
senin(ă)(mai) decât o știi
Încă o lacrimă
N-ai putut să crezi (poate) ai știut
(o) fiorul care străbate (ne)
pentru a putea să-I cântăm
să-I plângem pentru a însenina
pasul etern curgător prin pasul
(nostru) pieritor
un fel de arena poezie
un fel de aula lacrimă
un fel de aici eternitate
dar micul nor ce plouă (eu&tu)
va trebui să lase lumina din cer
sărmanilor cu #rigla și #radiera
Ori altfel a vrea poezie nu se poate
Bucură-te de acest fior!
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un pic de poezie ajunge sa înmiresmeze un întreg secol.
citat din Jose Marti
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis și căutare
- Nu ești sătul de colindat prin stele,
Prin miliardele de ani-lumină
Cât zice-se că-i drumul pân' la ele,
Chiar cu închipuirea cea mai plină
De cosmos și de cosmo-fantezii?
- Acolo-i țelul marii poezii.
- Ce-i marea poezie? Vorbă-n vânt
Cu care ne-amăgim; comod cuvânt
Cu care lesne-acoperi ce nu știi.
Mai bine să ne-ntoarcem pe pământ
Și părăsind călătoria-n vid,
Să cultivăm grădina lui Candid,
Lăsând închipuirea să măsoare
Iluzia-n continuă mișcare
A țelurilor drumurilor lungi,
La care să visezi, să nu ajungi...
Și poate-aici s-ar întâmpla să fie
Și mult râvnita mare poezie
Ispititoare
Căci totul este vis și căutare.
poezie celebră de Alexandru Philippide din Vis și căutare (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intr-adevar o poezie GENIALA!
Cel mai bun poem e acela care-l știi doar tu, celelalte nu-s decât unele cu asemănare, și de aceea le iubești. Așezați în rând, nu ne putem niciodată tăia craca de sub picioare. În poezie găsim un pahar plin pentru setea noastră, și o pantă pentru fuga noastră în care demarăm preferându-ne în aburi pentru locomotiva eterului. Din poezie, ca dintr-un buzunar de prestidigitație, scoatem pentru farmecul nostru ascuns păsări împăiate cu raze, ceasul deșteptător al luceafărului, cocoși ca prezidenții de la casație și lămpi gata aprinse. Nu vom isprăvi niciodată, neîncepând niciodată. Într-un turn răsfrânt în apă, noi urcăm în el logic scoborându-ne.
Stephan Roll în Lampa lui Aladin (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre prestidigitație
Ca pe ruguri o mie
Ard în brațele tale Poezie
monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (10 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fir-ar să fie
Hărțuit sunt Doamne și de poezie
monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (15 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândirea e întotdeauna exprimare, acțiune, poezie.
citat clasic din Eugenio d'Ors
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu a creat cea mai frumoasă poezie - femeia!
aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Creztu D
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Poezia e o substanță...
poezia e o substanță în toate stările de agregare
uneori intru în ținutul ei de piatră
atât de profund
ca într-un somn adânc
alteori îmi vorbește în limba mării
și am gustul sărat
trec prin alb și mă înec în polen de silabe
când iubirea mă-mbată în forme fierbinți
se aude glas de psalmi când trec prin codri verzi
sunt flăcări vii și freamăte-n astral
fragment de poezie e-n creanga de copac
și multe muze apar și apoi dispar pe ape și în vânt
pe aripă de cânt
și-n gol de cuvinte respir poezie
între cer și pământ
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!