Poezii despre parinti, pagina 23
Să fi știut... - jurnal de lacrimi de război
Să fi știut că va veni războiul, nu mai făceam copii... să suferim.
Dar cui să aparțină-această vină? Ce datorăm, cu moartea să plătim?!
De ce plătesc părinți, copii, cu sânge? De ce cu lacrimi spală suferința?
De ce planeta îngenunche, plânge? Străini de viață, căutăm credința...
De ce, de ce, de ce nu-mi pot răspunde, când calcă tancuri trupuri, le strivesc
Și din adâncul lor țâșnește sânge... Blestem de Dumnezeu îmi ispășesc?!
Copii flămânzi, fără părinți, departe, în lumea asta încă rătăciți,
De ce, răniți, tânjesc după dreptate? De ce sunt schije-n ochii lor cuminți?
Ce simte-un tată, când plecând la luptă, știe că va muri pentru fecior
Și pruncul fi-va ultima icoana pe care-n gând, o va purta cu dor?
Un pui de om, cu surioara-n brațe, ce simte când părinții i-au murit?
Dintr-un război, ce poți să iei aminte?! Căci sufletele-n el s-au schilodit...
Nu tancuri, avioane și rachete te sperie la fiecare ceas,
Ci moartea ce plătește biruri grele să ia de pe pământ ce-a mai rămas.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune
Nu mai am în mine vlagă,
Fără rost e lumea-ntreagă,
Când lăsăm făr-de tulpină,
Juna floare din grădină,
Și parfumul florii piere,
În neant și în tăcere,
Risipit în negrul hău,
De o mână de călău...
Cum poți Doamne-ngădui,
Vieți să stingem, de copii,
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
De poți trăi din amintiri,
Uitând existent din prezent
Și mori răpus de accident,
-Deci viitor nu va mai fi-
De ce n-ai drept la retrăiri,
Căci tot ce-a fost e evident,
Definitiv, rămas fluent,
Neîmpiedicat, fără opriri?!...
Chiar mintea de-are îngrădiri
Și se destramă inerent,
Chiar de nu-i scris în testament
Să moștenim vis de copii,
Maturi, bătrâni, părinți și fii,
Cu toții odată -slab, potent-
Eterni am fi, memorial ardent...
Ești prin absență din cei vii,
În nevăzut făr-a se ști,
Măcar arhivă, experiment,
Câștig deja,
Nepieritor; că nu mai piere
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoții
... au furat o bancă - bine c-au furat
au furat mai multe, hai că tot nu-i rău
a rămas în țară numai un... pătrat
și în jurul lui pupcuristi de-un leu
am fugit departe, pe meleag străin
și trimit acasă pentru cei rămăși
dolari de culoarea verdelui venin
pentru-ai mei părinți, pentru copilași...
și prin bănci furate curg și curg parale
și rămân procente - pentru-a lor sudori
și economia fuge-ncet la vale
harnice albine zumzăie prin flori...
poate-n altă viață alt strigoi de soartă
îmi va pune-n palmă boaghe de noroc
căci în viața asta ultima chișoarcă
guvernanții ăștia cu sughiț mi-o storc...
poezie de Iurie Osoianu (17 noiembrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de octombrie
Ne-aduce octombrie noian de fructe coapte,
Iar greierașii cântă timizi în miez de noapte.
A nopții-împărăteasă admiră printre ramuri
Gutuile plușate ce atârnă-n valuri, valuri.
Căldura potolită coboară în adânc,
Iar vântul printre vișini foșnește un cântec sfânt.
Rățuștele de baltă de drum se pregătesc
Și jalea despărțirii în țipăt o strivesc.
Spre seară se aude un ordin de plecare
Cocorii-s în plutoane pe vârfuri de ponoare
Încolonate-n unghiuri se duc, se duc, se duc.
La marginea pădurii rămas-a un pui de cuc.
În noapte se aude în depărtări strigare
Strigarea desnădejdii din ce în ce mai tare
Batista fluturat-am cu lacrimi mari fierbinți
Să vă întoarceți toate, noi vă suntem părinți.
poezie de Aneta Pioara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Mi-e drag
Mi-e drag de mine; niciodată
N-am agresat pe cineva
Și n-am pretins că-n lumea toată
Doar eu am drept de-a exista.
Ba, din părinți am învățat
Pe cînd, cuminte, de copil,
Eu am deprins a fi Bărbat:
Să nu fiu snob și nici umil.
La brîu eu port cu fală Daca
Și am deprins cu Decebal
S-o țin chiar fără teacă gata,
Scurtînd Barbarii la hotar,
Așa cum ne-a-nvățat Tomiris,
Regina Daciei Eterne,
Cînd l-a scurtat pe mîndrul Cyrus
În clipa gloriei solemne...
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ungureanu
Adăugat de Jumanji
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet de Copil
Mă trezesc adesea c-un gând,
Cu o melancolie sufletească.
Mi-aduc aminte că eram mic și blând,
Într-o copilărie autentic românească.
Îmi plăceau dulciurile ca și acum,
Și tare mult îmi mai plăcea viața.
Acum că-s mare vreau doar să spun,
Că suntem copii dacă iubim dimineața.
Eram energic și încă sunt și acum,
Zburdam, făceam mișcare zi de zi.
Acum tot ceea ce vreau să spun,
Zâmbind, vom fi copii în fiecare zi.
E duminică azi, și întâi iunie,
Această poezie e pentru toți.
Indiferent de rasă și etnie,
Bunici, părinți, copii și nepoți.
poezie de Ovidiu Kerekes (1 iunie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
... (fără titlu)
Văd în fața doi omuleți
Frumoși, în iarnă îmbrăcați.
Nu sunt, cum ați crede, doi băieți
Și nici doi oameni mai curați.
Sunt doar doi îndragostiți,
Cu cerul drept părinți,
Ce stau drăguț îmbrațișați,
De căldură, frați...
Nu pot crede când îi văd
Cum iubire își rostesc
În timp ce lumea toată
Pare că pe ei se lasă...
"Să mă simt eu, oare, neîndreptățit
Când de viață am fost chiar răsplătit?
Să mai spun că n-am nimic,
Când trecutul mi-a fost darnic?"
[...] Citește tot
poezie de Costel Obadă (20 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Obadă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a scris o domniță
Mi-a scris o domniță: cică-i familistă
Și că-n lumea asta eu sunt doar al ei;
Ne-am dus la terasă, după o bericică
A zis cu-ndrăzneală: ești pe locul trei!
E pe locul unu, a mai zis duduia,
Unul care doarme pe-o saltea de bani.
Cică ei nu-i pasă că băiatul are
De vreo patru zile o sută de ani!
Te înțeleg, frumoaso, am șoptit duios,
Dar cu siguranță vreau să fim doar noi.
Stă pe treapta a doua, a mai zis păpușa,
Un cioban de munte cu-o sută de oi!
Eu sunt familistă, sunt femeie fină,
Vreau în viața asta să trăim cuminți.
Chiar de lângă tine stă pe-a treia treaptă
Un puștan cu Skodă, singur la părinți!
poezie satirică de Nicolae Rolea (16 iunie 2012)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vom da țara tuturor
Voi, oameni cu suflet mare
Vă dați inima cu drag
Celor ce vor să pătrundă
Din durere peste prag...
Voi sunteți cuibul de miere
Ce visele îndulcesc
Celor ce mai au speranță
În reforma ce-o doresc.
Ei se zbat. Fraților buni
Știți să alinați durerea,
Să întoarceți din morminte
Viața, singura avere.
Mândru sunt, că sunt român,
Între voi, cu inimi mari
Adunându-ne la greu
Vom răzbate, vom fi tari.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!