Serioase/triste despre parfum, pagina 23
Nu mă satur să privesc
Nu mă satur să privesc
florile câte-nfloresc.
Nu mă satur până mor
să mă mir de taina lor.
Să mă mir din ce răsar
macrimi de mărgăritar.
Să mă mir de unde vin
psalmii florilor de crin.
Nu mă satur să privesc
florile câte-nfloresc,
fiecare-n alt veșmânt
tors în taină din pământ.
Fiecare cu alt chip
tors din lut și din nisip.
Fiecare cu-alți fiori,
cu-alt parfum, alte culori.
Nu mă satur să privesc
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corespunderi
Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc
Și scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceață;
Prin codri de simboluri petrece omu-n viață
Și toate-l cercetează c-un ochi prietenesc.
Ca niște lungi ecouri unite-n depărtare
Într-un acord în care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adânc, fără hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ngână și-și răspund.
Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,
Dulci ca un ton de flaut, verzi ca niște câmpii,
Iar altele bogate, trufașe, prihănite,
Purtând în ele-avânturi de lucruri infinite,
Ca moscul, ambra, smirna, tămâia, care cântă
Tot ce vrăjește mintea și simțurile-ncântă.
sonet de Charles Baudelaire, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am visat bătrân
M-am visat bătrân: decrepit, cu membre șubrede,
Prăbușit în floarea vârstei când, iubit de prieteni și colegi
Aveam suplețea unei pisici și lumea era verde
Înainte ca timpul să-mi fi scuturat frunzele de pe crengi.
Înțelepciunea mea, coaptă-n ruina trupului, a aflat așadar
Că a primit o acră recompensă pentru tot ce a pierdut
Într-un schimb necinstit: de vreme ce ea nu are habar
De-Apocalipsă sau de Sfântul Duh, odată îngropată-n lut.
Am plâns pentru tinerețea mea și-al viselor epuizat parfum,
Pentru frumoasele femei moarte, cândva flori de nenufar,
Lângă care-am dormit de-atâtea ori: fără a-mi aminti cum
Am plâns în tinerețe, am plâns amar.
poezie de Stanley Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La granița dintre noapte și zi
Fă-mă, la granița
dintre noapte și zi
să-mi plângă trupul
în picături de rouă
pe mătasea purpurie.
Ține-mă în brațele tale,
și-mi îngenuchează
sufletul de femeie,
fi-mi ploaie de meteoriți
în valsuri de împotriviri.
Respirația mea strecoar-o
în palma tandră a sufletului tău,
și dă-mi din ea porții delicate
de săruturi fără antidot.
Îngenunchează-mi pleoapele
sub vraja mângâierilor tale,
supune-mi gura tăcerilor
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfumurile de nișă sunt parfumuri total diferite de zona mainstream, cu personalitate, originalitate până chiar la note olfactive de avangardă. Sunt parfumuri de lux și se adresează unei clientele restrânse, celor care iubesc într-adevăr parfumul și caută acel gen de mirosuri unice, nebănuite, de mare caracter și care prin natura lor sunt folosite de un număr mic de oameni. De altfel, dacă un parfum mainstream e vândut în milioane de flacoane, cele de nișă sunt realizate în cantitate mică, de câteva mii, iar prețul lor începe la 80 EUR. Azi, în fiecare mare capitală există parfumerii dedicate exclusiv lor. De exemplu, la Roma la Campomarzo, iar la Paris la Jovoy, ambele magazine de mare lux.
Octavian Coifan în interviu (13 septembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe Ștefan Luchian l-am găsit în pat. Odaia lui albă și mare împărtășea o liniște și un parfum deprimant, de sanatoriu. Capul îi sta proptit între perne. Trupul acoperit de o cuvertură se bănuia schelet. Întreg cuprinsul odăii era stăpânit de capul lui. Ah! capul acela! Un cap enorm, cu unghiuri aspre de craniu, peste care pielea palid-arămie, devastată de variolă, se subtiliza, violet, în preajma orbitelor sinistre, pe fundul cărora licăreau hipnotic, doi ochi impresionanți, ca două țipete în noapte. Numai gura lui zâmbea blajin, sau părea că zâmbește necontenit. Au trecut o sută douăzeci de luni de când Ștefan stă țintuit patului, cu fața către cer și mâinile pe piept în așteptarea supremei dezlegări.
citat celebru din Nicolae Tonitza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristeți târzii
iubesc femeile triste
iubesc-ul acesta are ceva comun cu
toți oamenii pe care i-am iubit o singură dată
așa cum iubești prima ploaie prima zăpadă
prima dragoste făcută la capăt de linie un capăt
uneori interminabil cu multe secrete și arome de parfum
oricum nu mai contează
cândva respiram unul din celălalt și visam
un șir lung de copii
dar poate că
lumea asta
n-a fost decât în
amintirea unui chip
respir acum din mine puțin câte puțin și
urmăresc urmele tale neatinse de umbră
și din când în când mă uit
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum exotic
În calde seri de toamnă, când sorb cu-nfiorare
Din sânu-ți cald parfumul, cu pleoapele închise,
Se desfășoară-n visu-mi un țărm făr' de abise,
Ce monoton sclipește sub revărsări de soare.
O insulă pe valuri molatice mi-apare
Cu fructe dulci și plante cu flori în veci deschise,
Bărbați subțiri, puternici, femei cu ochi de vise,
În cari străluminează sincerități bizare.
Parfumul ființei tale m-avântă-n țări vrăjite,
Pe-un port plin de catarguri și pânze obosite
De-a valurilor goană, din larg în largul zării,
Pe când respir miresme de verde tamarind
Ce se-mpletesc cu cântul luntrașilor și-al mării
Și sufletu-mi mireasma și cântul mi-l cuprind.
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnele rubinii
Toamne rubinii se scutura de frig,
Odata cu ploile, pe spinari de umbrele.
Trecatori cenusii stau covrig,
Sub paltoanele ude si grele.
Dimineti de crepuscul poleite cu bruma,
Petice de nori plumburii aruncate aiurea pe cer,
Seri pe alei cu luna oglindita-n baltoace cu spuma,
Zile de lacrimi de jale de ger.
Corbi care croncane a pustiu si tristete,
Muscate cu parfum de romante inghetate-n ferestre,
Restaurante calde pline de lumini si de fețe,
Precupeti ce isi vand inghetati marfa prin piete.
E toamna iubirilor soptite numai la stele,
In seri cu fum cenusiu in hornuri cu scrum,
Anotimpul asta il simt in oasele mele,
Si e toamna chiar si in sufletul meu acum.
poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșe
Fața ei este o grădină
De trandafiri, de parfum plină,
Un paradis e trupul ei
Cu fructe atârnând pe-alei.
Cireșe cresc la care n-ai acces
Până se coc și plâng după cules.
Și, oh, cireșelor le vine atât de bine
Cu perle albe alăturea să șadă!
Când râde, cireșele ei pline
Roșii boboci par, în zăpadă.
La ele n-au nici ochi, nici prinț acces,
Până se coc și plâng după cules.
Ochii de înger pândesc sub pleoape,
Sprâncenele stau arc, cu-ntinsă struna,
Amenințând pe-oricine-i prea aproape,
Orice-atentat, cu ochiul sau cu mâna.
[...] Citește tot
poezie de Thomas Campion, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!