moment cinegetic radu stanca

Lebăda albastră

Am privit odată o lebădă şi zborul ei
... dansând o stea în noapte.
Am ascultat odată o lebădă şi glasul ei
... tăcea izbind pământul.
... era lebăda albastră.

Am privit odată o lebădă...
"Ascultaţi!" - le-am spus,
"Ascultaţi cântecul lebedei albastre!"
Şi glasul ei... nu mai lovea pamântul.
Au început sa râdă.

"Priviţi castelul!" - le-am spus,
Priviţi castelul lebedei albastre,
Pe stâncă, sus o stea ea ne dansează!"

... Un fulger luminase sus, până la ea.
Şi vânătorii...-n jos priveau vânatul:
- o lebădă -

[...] Citeşte tot

poezie de Laura Stăneaţă
Adăugat de Laura Stăneaţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ta este o melodie unică pe care tu o cânţi singur la instrumentul tău, al vieţii tale. Oamenii din jur vor să cânte melodiile lor la instrumentul tău. Dar aceasta este viaţa ta pentru care tu eşti răspunzător. Indiferent ce cântec alegi, doar tu vei suporta consecinţele. Dacă vei falsa la un moment dat, gândeşte-te că aşa înveţi şi nimeni nu e perfect. Învaţă astfel încât melodia să sune din ce în ce mai bine. Ea îţi va dărui sănătate, iubire, armonie şi fericire.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alint metamorfozat

"Iubitule!... Frumosule!...
Măi, bunule!... Măi, dragule!...
Deşteptul meu!... Doritul meu!...
Bărbatul meu!... Stăpânul meu!...
Dintotdeauna te-am gândit!
Te voi iubi pân'la sfârşit!
În inimă te voi păstra!
Tu vei fi fericirea mea!
Doamne, tu nu eşti deloc rău!
Aş vrea să te ştiu soţul meu!"

(După îndelungi cercetări, s-a decretat că dragostea ţine 3 ani!.)... Aşadar, după 3 ani:

"Măi, omule!... Băiatule!...
Tembelule!... Sonatule!...
Cretinule!... Curvarule!...
Golanule!... Turbatule!...
Urâtule!... Beţivule!...
RATATULEEEEE!
De ce te-oi fi cules din drum?!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinucigaşul ghinionist

Furculiţa am băgat-o
Într-o priză, dar degeaba,
Că era luat curentul
Şi nici nu nimerii faza.

Am încercat cu pastile
Somnifere, toate cele,
Dar erau mai naturale
Şi m-au curăţat la fiere.

Eu am încercat şi funia
Legată de un pervaz,
Dar uitai că-s la parter,
Doar că mă lovii la nas.

Cu maşina de pe stâncă
Să m-arunc ici jos in vale,
Dar s-a terminat benzina,
Nu am mai ajuns la cale.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Cecilia Ciocotişan (6 aprilie 2017)
Adăugat de Cecilia Ciocotişan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sala era aproape plină. M-am îndreptat spre locul meu. Ca la majoritatea conferinţelor din creative industry, participanţii se adună în ultimul moment, iar toate cele trei intrări din plexi transparent, identice şi cu logo-ul W Company şablat ferm, erau acum forţate de o multitudine de forme umane, variaţii între supraponderali IT-işti cool, cocoşaţi art cu ochelari 100% clişeu, dar cu ramă lată, dinţi strălucitori á la sales, coate vintage pe sacouri de velur purtate cu două numere mai mici de cei de la development sau arhiprezentul trenci negru petrol, semn al investitorului din noul val.

începutul de la Malad de Alexandru Voicescu (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barney: Marshall, am veşti bune – n-o să devin tată.
Marshall: Felicitări.
Barney: Ştiu, e cel mai fericit moment din viaţa mea! Marshall, ceea ce simt despre faptul că nu voi avea copii... Nu ştiam că pot iubi ceva atât de mult. Tocmai de aceea, o să inventez o sărbătoare. De acum în colo, ziua de azi se va numi "Ziua celor care nu sunt taţi".
Marshall: Inventezi o sărbătoare!
Barney: De ce nu? Toată lumea are câte una – mamele, taţii, Bastilia... de ce să nu existe o zi şi pentru cei care sunt singuri şi se simt bine aşa?

replici din filmul serial How I met your mother
Adăugat de Păuna Maria, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moisescu: Alo! Cine sunteţi? Casa Albă? Aaa! Muntele Sfânt. Vă ascult. (Se aude, puternic, glasul Bătrânului. Toţi ascultă cu atenţie.)
Bătrânul (Vorbeşte din afara scenei. Moisescu îl ascultă la telefon): Moisescule! Tu şi ai tăi sunteţi aproape de Pământul Făgăduit. Dar nu-l veţi găsi, câtă vreme între voi nu va fi pace şi linişte. Eu sunt Poporul. Poporul tău, muncit şi tăcut. Am urcat pe muntele sfânt al credinţei străbune pentru a scruta zările. Din înălţimea sa am zărit locul căutat. Vino! Te aştept să ne sfătuim. Eu sunt Poporul! (Moment de aşteptare. Uimit, Moisescu închide telefonul.)

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grup

Trăiau de foarte mult timp împreună
Şi cam începuseră să se repete.

El era ea,
Şi ea era el.

Ea era ea,
Şi el era tot ea.

Ea era, nu era,
Şi el era ele,
Sau cam aşa ceva.

Dimineaţa mai ales,
Până se alegeau bine,
Care cine mai este,
De unde şi până unde,
De ce aşa şi nu altminterea,
Trecea o groază de timp.
Trecea timpul ca pe apă.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Willie Gingrich: Dar cum rămâne cu doamna Cunningham vs. Baltimore şi Ohio Railroad, U. S. District Court, Eastern District of Ohio, nr. 89/27. Doamna Cunningham, în drum spre Cincinnati, ca să-l viziteze pe unchiul aflat pe moarte, rămâne blocată în toaletă din cauza unei încuietori defecte. Maşina e ataşată unui alt tren şi ajunge în cele din urmă în San Bernadino California, moment în care unchiul e deja mort iar ea nu figurează în testament. Aşa că dă în judecată Căile Ferate pentru despăgubiri. Îţi sună cunoscut?
O'Brien: N-am auzit în viaţa mea!
Willie Gingrich: Deloc-deloc? Ei, bine, domnilor, dumneavoastră aţi reprezentat Căile Ferate în instanţă.
O'Brien: Da?
Willie Gingrich: Şi aţi pierdut.

replici din filmul artistic Prima de asigurare (19 octombrie 1966)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu dreptul

- Te-aş respira ca pe o moleculă
De elixir să mi se umfle pieptul,
Să-mi primenesc celulă cu celulă,
Aşa încep o nouă zi cu dreptul

Şi pot s-alerg prin fantezii bizare
Ori să mă-ntrec în nebunii cu tine,
La sân dulceaţa de cireşe-amare
S-o gust pictând în rime sibiline.

Te-aş consuma ca pe o lună plină
Ca un balaur nesătul, feroce,
Sau te-aş lăsa să-mi fii o zi albină,
Când dulce şi suavă, când atroce.

- Eşti darnic în oferte azi... De unde
Bunăvoinţa asta? Nu-mi dă pace
Un sfredel de-ntrebare. Hai, răspunde,
Lumina ce-mi pătrunde-n carapace

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!