dori

Streiule..., Streiule...! (comemorare eternă)

Streiule cast, ce cobori din cuvânt!
Streiul meu bun, ce răzbeşti dintre munţi!
Şi voi, făpturi dragi, ce, din veci, dăinuiţi
De-a lungul, de-a latul Streiului sfânt!
Sunteţi în mine, cât sunt şi, cât nu voi fi!
Sunteţi locurile pure ale acestui Pământ!

Pe Pământ, nu e frumuseţe mai pură
Nici şoaptă mai caldă, tăcere mai sfântă...!
Pe Pământ nu e plânset, de dor, mai durut!
Streiule cast, ce ai fost, eşti, vei fi
Nu te-am uitat, niciodată, Streiule bun!
Ai fost sensul meu, cât am fost... pe Pământ...
Streiule... Streiule... cât mă dori, când te cânt...

poezie de Iulia Mirancea (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă sugerez că am putea dori să detronăm acest Dumnezeu ameninţător şi să începem să ne ocupăm de lumea reală. El a dovedit - din nou şi din nou - că este crud, capricios şi răzbunător. El îneacă, striveşte, arde, şi înfometează milioane dintre noi în fiecare zi. El a creat cancerul, viruşii şi microbii care să ne invadeze trupurile după cum crede El de cuviinţă, şi îi foloseşte foarte eficient. În înţelepciunea Sa, El i-a direcţionat pe cei de la putere să împiedice cercetarea în domeniul celulelor stem, astfel încât o astfel de abordare puternică să nu ne fie disponibilă şi El să nu fie nevoit să îşi forţeze intelectul Său Divin ca să ne dezarmeze de acea apărare. Îl amuzăm în timp ce ne zbatem în zadar pentru a-l împăca. Eu votez să Îl părăsim.

citat din James Randi
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sifidez înălţimea

Sfidez înălţimea,
de-un zid coşcovit agăţat,
lumea, sub mine,
în spate
îşi cară iar ziua.
Claxoane, mişcare,
vacarm şi lătrat.

Ce linişte este aici!

Atât de aproape e cerul,
(şi norii aceia pufoşi),
cu unghia-i zgârii seninul,
plămânii respiră nervoşi.

De zid m-am lipit şi mi-e bine,
îi simt umezeala în pori,
mi-e rece de mine,
mi-e bine de nori.
Sfidez înălţimea,

[...] Citeşte tot

poezie de Adina Velcea (20 decembrie 2017)
Adăugat de Adina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

In vis cu Ana

In această noapte sper
Să ne întâlnim din nou,
Vreau nespus să îţi ofer
Poate cel mai scump cadou.

Visul meu cand va începe,
Usi deschise-si va lăsa,
Anumit, să poţi pricepe
Că te-astept iubirea mea!

Ambalez doar in iubire,
Inima ce-ascund in trup,
S-o primeşti ca amintire,
S-o ai tu, de ea mă rup.

Nu ti-am luat prostii in dar,
Nici inele, nici cercei,
Că mi-ai spus destul de clar
Că asa ceva nu vrei.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi bărbaţii

Toţi bărbaţii
Care au trecut prin inima mea –
Unii în fugă,
Alţii reţinându-se îndelung -
Ar putea şi azi să mai revină
Cel puţin
Pe frunte să lase un sărut.
Toţi bărbaţii
Din vina cărora
Inima mi-e palidă deseori
Ar putea să intre
În una din pagini
Cu ocazia acestei sărbători.
Ar putea să recunoască măcar unul
Că în umbra mea i-a fost comod
(Şi un sfat a reţinut precis),
Şi apoi să-şi ia în mâini destinul
Prins la pieptul meu
Precum un bold.
Toţi bărbaţii...

[...] Citeşte tot

poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii
Adăugat de Victor Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţia omului trebuie să meargă înapoi!?! Dacă părinţii n-ar dori ca feciorii lor să fie mai instruiţi, mai înzestraţi şi mai destoinici ca ei, asta ar însemna că eu le-aş fi acestor feciori un tată mai bun şi dacă aceşti părinţi ar recunoaşte numai ceea ce a fost şi este şi ar persevera în această idee fără să accepte nimic nou, atunci pentru mine ar fi o cinstire dacă s-ar ridica împotriva mea. Şi aceeaşi cinstire, ba chiar mai mare, e pentru mine faptul că sunt iubit de feciorii lor. Şi zău, aş prefera să fiu urât de taţi, decât de fiii lor. Şi privind spre viitorul Atenei, sunt ferm încredinţat că în cetatea noastră vor fi oameni din ce în ce mai buni şi pentru acest scop eu unul vreau să-mi consacru toate puterile.

citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

În preajma ta

Când va fi dimineaţă iar
Şi rouă grea s-a aşeza,
Iar inima-ţi va bate rar,
O să m-ascund în preajma ta.

Când ziua va porni la drum
Şi multe-n calea ta vor sta,
Cu inima făcută scrum
Voi fi ascuns în preajma ta.

Când seara tainic s-ar ivi
Şi luna blând a lumina,
Eu nicidecum n-oi zăbovi
Să mă ascund în preajma ta.

În noaptea lungă fără vis
Când gândul rău te-ar căuta,
Deşi mi-e -poate- interzis,
Mă ascund iar în preajma ta.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (18 februarie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Albert a formulat, încă de la sosirea mea, un proiect a cărui realizare nu mi se pare imposibilă. Anume, el vrea să adune de la prieteni buni, care să contribuie fiecare numai cu 1 ducat pe lună, ceea ce ar face 10 ducaţi lunar, mai precis 50 de guldeni, iar anual 600 de guldeni. Dacă aş mai primi din partea contelui Seeau numai 200 guldeni anual, ar face 800 de guldeni. Ce părere ar avea tata de această idee? N-ar fi acceptabilă oare dacă ar deveni realitate?... Iar dacă dumneata... ai dori să vii să-ţi petreci viaţa la München, ar fi cel mai bun şi mai simplu lucru - căci dacă la Salzburg am fost nevoiţi să trăim cu 504 guldeni, n-am putea oare să trăim mai bine la München, cu 600 sau 800 de guldeni?

Wolfgang Amadeus Mozart în Scrisori (30 septembrie 1777)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţugulea înghiţi ruşinea, plecă capul în jos şi tăcu. Muma, tot mumă. Se duse la frate-său şi ceru doi cai pentru fraţii cei mari şi o iapă pentru Ţugulea. Frate-său îi dete bucuros, mai cu seamă de milă pentru Ţugulea, ca să poată umbla şi el. Nu mai putură de bucurie fraţii când le aduse mă-sa caii. Ţugulea nu se putea mângâia pentru că era olog şi nu ştia cum să facă să se înzdrăvenească. După câteva zile Ţugulea zise că ar dori să meargă şi el cu fraţii lui la vânătoare. Râseră fraţii de el. Apoi daca se rugă şi mă-sa de ei, îl luară şi pe dânsul. Se gătiră şi plecară. În pădure se mirau fraţii cum face Ţugulea de nimereşte aşa de bine vânatul pe care punea el ochii. Nici o săgeată nu se ducea în vânt degeaba. Toate intrau în carne. Trei zile şi trei nopţi zăboviră la vânătoare.

Petre Ispirescu în Ţugulea, fiul unchiaşului şi al mătuşei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stimate frate Slaviciu, chiar acuma scriu în dugheana unui negustoriu cinstit din Iaşi, anume Nicolai Ioan, de care aş dori să avem macar vro zece mii în Iaşi; dar unde-s? Domnul Nicolai Ioan mi-a spus că să-i trămiteţi deocamdată vro două trei sute de broşuri şi după desfacere banii sunt siguri; dacă nu mă credeţi, vă puteţi încredinţa de la prieteni moldoveni, cari sunt în Bucureşti, despre onorabilitatea d-lui Nicolai Ioan. Adresa: Nicolai Ioan, Iaşi, Strada Mare.
Vă salut cu drag şi vă aşteptăm de aniversara "Junimei". Salutări d-lui Eminesc[u]. Arătaţi, vă rog, respectele mele d-lui Maiorescu şi la toată familia. Iară d-voastră personal vă mulţemesc de mii de ori şi vă rog a mai povăţui pe copilul meu, care ştiu că vă supără din când în când.

Ion Creangă în Scrisori
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!