Poezii despre discursuri de sfarsit de liceu, pagina 23
E MOARTEA ÎN SĂRBĂTOARE?
La sfârșit de săptămână,
Ceva-n mine mai mult moare,
Și în zi de sărbătoare,
Moartea mai primește-o mână.
Ce război fără odihnă,
Iadul nici duminici n-are,
La rai poarta-n renovare,
Viața nu mai are tihnă!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre moarte
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sărbători
- poezii despre săptămâni
- poezii despre sfârșit
- poezii despre război
- poezii despre rai
Cititoarea fidelă
mi-a spus că îi place
poezia mea și ar face
orice
să aibă un autograf de
la mine dacă-i trimit
un volum scos recent
dar
mi-a mărturisit că ori
cât a încercat și se jură
că a încercat, nu a reușit
să citească nicio poezie
până la sfârșit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre promisiuni sau poezii despre fidelitate
Punct... e
E un nimic, sau e-o planetă,
O sferă, sau un vârf de ac.
E-o țintă-n tras cu arbaletă,
Sau e-un sfârșit... venit de hac.
E pus, când vrei să ai respect,
Un loc pe hartă, o insistență.
Repară ades ce e defect...
E-un semn de plăcută prezență.
Pe-obraz, un șarm poate să dea,
Ori melanom, e la plecare.
E-un crez pe cer, de-a fi o stea...
El, aripând suflet să zboare.
Mai multe-n zar sunt un noroc
Și-n fotbal, maximum sunt trei.
E un răspuns pentru deloc,
Sau un sfârșit când vrei să închei.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre început
- poezii despre zaruri
- poezii despre suflet
- poezii despre respect
- poezii despre planete
- poezii despre noroc
- poezii despre microscop
Reminiscență
Rozul primăvăratic al livezii s-a stins.
Mult prea devreme!
Adesea vina este dată
Pe ploaia rece din zori
și pe vântul serii.
Stropii de lacrimi roșii
care te amețesc și imploră milă...
Când vor picura iarăși?
Ca un râu alunecând spre asfințit,
Viața se scurge dureros spre propriul ei sfârșit.
poezie de Li Yu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre roz, poezii despre vânt, poezii despre vinovăție, poezii despre seară, poezii despre râuri, poezii despre roșu sau poezii despre primăvară
Aproape senin
inima-ți este
cu fiecare zi
tot mai tacută
pesemne
contemplând
pe chipu-mi
fiecare cută
inaugurată
la sfârșit
de stagiune
când
nu mai sunt
pe lume
măști ce pot
mima convingător
seninătatea
ci doar
postfețe
gata pregătite
cu care
[...] Citește tot
poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măști sau poezii despre cărți
Cer ars
Ziua asta n-a sfârșit de plâns
Soarele s-a-nchis într-o găoace.
Nu se știe care cer a nins
Peste cimitirul ars de pace.
A trecut pe drum un orb și-a spus
C-a murit Isus, și altul nu e
Să se-nvrednicească până Sus,
Ca să fie iar bătut în cuie...
poezie de Maria Baciu din Nord (Antologia poeților botoșăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre plâns, poezii despre pace, poezii despre ninsoare, poezii despre creștinism, poezii despre Soare sau poezii despre Iisus Hristos
VIȚELUL ȘI DIOGENE
Fiul vacii,-abia ieșit,
Ca vițel, dintr-un liceu,
Declarat nereușit,
La examenul prea greu
De-absolvire, fiind prost,
Și-a zis el, că și-nvățat,
Fără bani, tot n-ai un rost;
Altceva-i să ai palat,
Nu cum Diogene-a fost
Doar într-un butoi cazat.
Cum văzuse niște boi,
Că, ajunși parlamentari,
După votul dat de oi,
Erau astăzi pe cai mari,
Având vile, bani, femei,
Și-a dorit, normal și el
Un statut de bou, ca ei.
De aceea, s-a înscris
În partidul mare-al lor,
Împlinindu-se-al său vis
[...] Citește tot
poezie de Pavel Lică din Parlamentul boilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parlament, poezii despre boi, poezii despre votare, poezii despre visare, poezii despre vaci, poezii despre prostie, poezii despre prezent, poezii despre partide sau poezii despre palate
Femeie cu un trecut
Era acolo femeie care și-a sfâșiat rochia roșie de catifea
Și care și-a lovit umărul drept, alb, și carminul unui semn
A mărturisit în zigzag graba unghiilor.
Era acolo o femeie care a rostit șase cuvinte scurte
Și a pus capăt unei vieți care devenise trecut
Pentru o viață nouă.
Era acolo o femeie care-a depus un jurământ
Și care, răgușit, a șoptit o rugăciune
Și totul a luat sfârșit.
Era o tâlhăriță și o curvă și o femeie întreținută,
Era un lucru care putea fi folosit și cu care te puteai juca.
Purta o eșarfă veche, de un roșu aprins.
Povestea este subțirică și ezitantă,
Albă ca un chip în momentul când merii abia dau în floare,
Albă ca un mesteacăn iarna sub razele de lună.
[...] Citește tot
poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre singurătate sau poezii despre rochii
Cântec de sfârșit
Poate greșesc: dar steaua tot roșie-a rămas.
Poate greșesc: dar fluviul e-același ca-nainte.
Poate greșesc: dar munții își au și ei un glas.
Poate greșesc: dar câmpul și el are cuvinte.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, citate de Zaharia Stancu despre stele, poezii despre muzică, citate de Zaharia Stancu despre muzică, poezii despre munți, poezii despre greșeli, poezii despre fluvii, poezii despre cuvinte sau citate de Zaharia Stancu despre cuvinte
În curtea liceului
Ea e frumoasă precum curtea unui liceu de provincie
unde iubirile adolescenților din ultimii
douăzeci de ani au hrănit, candizi și plini de muțenie, mestecenii mei de pe margine, iar vârfurile lor, vârfurile ușor prăfuite ale stelelor ;
dar nu au reușit (ce bine!) să astupe crăpăturile zidurilor pline de gume și bilețele,
astfel că pe coridoarele semi-întunecate încă adie un vânt
dulce-acrișor, plin de râsete și funigei, de mâneci largi unde poți
ascunde o floare, o agrafă sau o bobină de radio
și poți mai ales privi pe fereastră de dragul privitului ore în șir, o, dar aceasta
privirea aruncată timpului e cea mai frumoasă,
dar nu mai frumoasă decât ea, bătrânica cu flori de la intrare, care așteaptă nașterea nepoților și a strănepoților tăi, în același loc în care tu ai așteptat - o pe ea, frumusețea liceului, și i-ai atins marginea rochiei de la banchet - și, fericit, ți-ai cerut scuze și ai mers mai departe.
poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre liceu, poezii despre frumusețe, poezii despre flori, poezii despre superlative, poezii despre râs sau Ne poți propune o poezie de dragoste?