Poezii despre A fi pe drojdie (cu banii)., pagina 23
Din spital,la Tropice
Sala gemea de boală prelungită
Izolată acasă de sărăcie și frică;
După birouri, fețe aspre, cu ecusoane întoarse
Consultă trupuri amorfe și stoarse.
Eram chiar eu acolo, pe fotolii de plastic,
Numărând banii ce ies din elastic.
Din urmă, internarea reiese din hârtii
Parafate cu bancnote de mult-iubiții doctori.
Am vene subtile, buzele albite,
Iar în braț, instrumente fanteziste.
Pielea emană doctorîi. Leșin.
Noi sperăm în taină că o să mai ieșim.
În gând pătrunde ceață de lămâi și portocale,
[...] Citește tot
poezie de Maria Neski (5 august 2021)
Adăugat de Maria Neski
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erezia o sută plus
De-o sută de ani mă nasc întruna
Pe Câmpia Română
Pe crestele Munților Carpați
Marea Neagră îmi ștampilează
orice nostalgie europeană
Cu Doina și Miorița
îmi tratez
orice junghi metafizic
Nu-mi pierd vremea
decât atunci când
n-am încotro
Punctele mele cardinale
sunt
Rusia America Dumnezeu și Franța
Dacă n-aș avea atâtea datorii
aș renunța
cu drag
la toți banii
Cu toate
că
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călăii
Mi-am dat viața pe mîna călăilor.
Au așteptat după ce s-au înfruptat
Din bogățiile vieții ca slugi.
Le-am încredințat viața unor călăi,
ce cu ușurință taie cu satârul
Gîtul orișicui, fără milă.
Călăi mei sunt și ai tăi.
Ei doboară premiul marelui călău,
Sînt diabolici, mici, meschini și șantajisti!
Lovesc în dreapta, lovesc în stînga
Cu speranța că vor primi un milion de dolari
Cu care sa se destrăbăleze, în pustiul vieții lor.
Aleargă călăii pe banii voștri
Făcînd doar escrocherii terestre,
Storcând alai de prostime
Ce ar crede că sunt doar cu ei.
Stați cuminți călăi că muriți de satâr
Cum trădătorii mor de trădare!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alhambra în cinci minute
nu mai am încredere în punctele cardinale
te-aș sugruma cu mâinile goale
dar nu au loc de funia groasă
care ți-a-ncolăcit artera
vino acasă
vino și lasă
banii pe masă
cât de frumoasă
aș putea să fiu în acest mărăcine
și totuși nu știu
decât să cânt
refrenele noastre aleutine
nu mai am încredere în cocostârcii fără picioare
vino acasă
tu rămâi, eu cobor
când metalul albastru și moale
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
... Despre...
Dau de veste omenirii, că pe pământ este
O poveste în care se scrie
Frumos sau urât, alegerea a noastră este
Faptele descrie caracterul omului se știe
Cu frumosul eu doresc să mă împrietenesc
Să iubesc, să folosesc, să vorbesc în glumă
Nu doresc să greșesc, și nu mă lăcomesc
Banii nu îmi folosesc să fac viața mea mai bună
De la pământ la lună eu privesc
Mă rog la Tatăl nostru ceresc, cele rele să mi le ierte
Zâmbesc și la fel primesc
Trăiesc a mea viață cu vise concrete
Cu oameni buni mă înconjor
La mintea monștrilor nu mă cobor
Și îi dau de zor până am să mor
La acest fel de a trăi, până când spre cer eu am să zbor...
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta
azi, ar fi trebuit să cheltuiesc banii puși de-o parte
pentru ziua ta - o sumă simbolică,
certându-mă de fiecare dată, că-i risipesc pe fleacuri.
zâmbetul cu care mă întâmpinai,
era una din marile mele bucurii dintr-un an.
"de ce-ai mai plecat de-acasă pe frigul ăsta,
nu vezi că e iarnă...
dar nouă nu ne place niciodată,
vara că e prea cald, iarna că e geroasă"...
și astăzi voi cheltui banii strânși și astăzi va fi același frig,
doar iarna va fi alta.
îți voi trimite darul meu pe cerșetorul
de la colțul străzii,
pe necunoscutul din drumul meu.
tu nu uita să zâmbești,
pentru că mă obișnuisem cu una
din marile mele bucurii dintr-un an...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-i pe primul loc în viață?
Mulți îmi cer să dau povață
Ce-i pe primul loc în viață;
Vor să le spun clar, tranșant,
Ce e cel mai important.
Unii spun că-i dragostea,
Ea pe primul loc să stea;
Însă, când îmbătrânești,
Nu mai poți ca să iubești.
Alții pun pe primul loc
Să ai din belșug noroc;
Dar norocu-i nestatornic
Și la alții pleacă zornic.
Unii, cum fac bogătanii,
Pun pe primul loc doar banii;
Dar ei griji ți-aduc și ură,
Și vin hoții și ți-i fură.
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Sănătatea și boala în aforisme, epigrame, pamflete și satire (28 mai 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie cu adresa precisa
între noi sunt kilometri fără sfârșit de autostradă
reparată din banii dumneavoastră
o pădure sau două și o tăcere
sau două
azi nu te sun de la gorjului să-ți spun că ajung
și nici tu nu cobori în autogara murdară de sud
azi e un fel de bătaie de joc a orologiilor stricate
și-a echinocțiilor trecute de-o lună
e o zi ca toate nopțile lui noiembrie
în care n-am să mă las obscen și cuminte
cuprinsă asfixic de buzele tale
tremurând dintr-o oră în alta
ci-mi voi ascunde aroma de rodie coaptă
păstrând un colț ca o jimblă-aburind
pentru ziua în care am să sun
de la gorjului sau chiar la carrefour
[...] Citește tot
poezie de Cristiana Popp
Adăugat de Alexandra Dolhescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Homarul povestește
despre bătrânul jo care vâslea
când dormea pe râul chinuit
de iarba care crește febra
și
și
mesteca un nap stricat
dădea din clești într-un mod original
l-a întâlnit pe jos când erau tineri
jucau banii la ruletă într-un cazinou
în
în
tasmania australiană suptă de oboseală
au fugit cu banii furați
și
și au stat la un foc cu omul de piatră
care a adormit primul
jo se temea că e o capcană
auzise de faptele acestui om
crăpa capul cu toporul
te agăța de-un copac
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este Fericirea?
M-am întrebat ades ce este fericirea,
Cum e să dai din brațe și să zbori,
Cum e să simți în fiecare por Iubirea,
Și sufletul să-l ai plin de comori.
Și-am căutat mereu, neobosit, răspuns,
În zâmbete, în primăveri și în priviri,
Adesea mi s-a spus că banii sunt de-ajuns
Și bogățiile îți pot aduce împliniri.
Și-am rătăcit prin bucurii fragile uneori,
Am risipit Iubirea și am gustat din plin succesul,
Am colindat Pământul, iluzii în culori,
Dar toate-acestea nu mi-au dat spre Fericire-accesul.
Azi o minune îmi zâmbește neîncetat,
Copilul meu îmi definește strălucirea;
Și nu există sentiment mai important
Și simt cu toată ființa că asta-i FERICIREA!
poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!