usi deschise

Diluvii

Sunt minunate nopţile cu lună
Şi licăriri de stele-ndepărtate,
Dar sunt şi nopţi ca smoala-ntrunecate
Când ceru-i plin cu norii de furtună.

Înnourări cu aripi răsfirate
În zori de zi pe orizont s-adună,
Pornesc diluvii, tunete răsună
Deasupra câmpurilor înecate.

Urgiile sunt tot mai înfocate
Şi par a fi balauri din abise,
Nu vreau ale percepe nici în vise.

Pământu-i chinuit de uscăciune,
Cu braţe ridicate şi deschise
Să cerem ploaie calmă-n rugăciune.

sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de paie

[inverssonet]

sub zodii sânge-i stins de-a morţii spaimă...
în viaţa tupilată după uşi
sunt păsări mute, imn ce-n urmă-ngaimă...

ci altele se-nalţă din cenuşi,
eternal existenţă-n clipei faimă
crucificând crepusculul acuşi...

corola umbrei infinit străpunge
ci-n piept de oameni şarpe-n măr zidit e...
femeie,-n brâu păcatele-s suite
ţinând în inimi stih de vise ciunge...

rodind cuvânt, să tremure-n ursite,
în cuget fum pe rugă ce ne unge

[...] Citeşte tot

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Yetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

1,2 m

umbră stingându-se în adagio, luciditate
şi nevoie
nervii, muşchii, articulaţiile, întreaga maşinărie biologică
participă la o viziune al cărei limbaj
numai muzica îl poate transpune – trupul meu
în sărbătoare
triumfal a traversat zilele metalice din ultima zodie
a trecut –
puls lunecând în rock

de acum
ferestrele vor fi deschise
numai spre mâine
ascund
toate amintirile
în stânga sus, la fix un metru şi douăzeci de centimetri
de la pământ – nu vă va veni a crede
dar am măsurat atent…!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cămaşa timpului

brazi împodobiţi strălucesc în decor
zăpada bucuriei s-a aşternut pe creste
eu azi dezleg enigma unui zbor
spre infinitul magic de poveste.

trăiesc magia sfârşitului de an
toţi anii trecuţi i-am aşezat în cufăr
zestrea amintirilor îmi este alean
trezeşte extazul nu mă lasă să sufăr.

se-aud colindătorii la uşi şi ferestre
cîntă călăuziţi de cei trei magi
fericirea creşte pe întinderi terestre
se-adună laolaltă toţi oamenii dragi.

cămaşa timpului mă strânge bucuros
în sufletul meu domneşte Hristos.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel muzei

Îmi pătrunzi muză în vise
Şi inspiraţia mi-o aduci;
Nu ai gândurile-nchise,
Ci în cuget mi le arunci.

Dacă-s vânturi la răscruci
Scoţi ideea din abise;
Îmi pătrunzi muză în vise
Şi inspiraţia mi-o aduci.

Eu cu braţele deschise,
Viu simbol al Sfintei Cruci
Te urmez chiar de te duci
Spre destine ce ni-s scrise,

Îmi pătrunzi muză în vise.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp cernit

vino cu mine
rău să nu-ţi pară
vino cu mine
izvoare ne cheamă
si gânduri săpate
în stânca cea rece
cu mâini le-om desprinde
când râul vom trece
departe de lume
departe de tot
tu vino cu mine
şi poartă-mi noroc

nu ştiu şi nu văd
portiţe deschise
nu pot să mai ţin
visele-nchise
să-mi văd dimineata
chip pustiit
de timpul în ani

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirea ca un zbor lung
Plutind pe cerul senin,
În spaţii ce nu-i ajung
În sufletul parcă prea plin.

Iubirea aduce adieri
Peste gingaşele narcise,
Ieşite din primăveri
Cu petalele deschise.

Iubirea, zâmbete noi,
A sufletului încins,
Mătasea buzelor moi
Sensibile de nedescris.

Iubirea, o rază lină,
Cu puteri nemăsurate,
Care pune în lumină
Aureola inimilor curate.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să călătorim într-o casă americană nou-nouţă

Sunt uşi
care se vor eliberate
din balamale pentru
a zbura împreuna cu norii.

Sunt geamuri
care se vor
scoase din ramele lor
pentru a alerga
împreună cu căprioarele prin
iarba unor imaşuri fără hotar.

Sunt ziduri
care vor să se înalţe
cu munţii
prin crepusculul străveziu
al zorilor.

Sunt pardosele
care vor să să-şi transfere

[...] Citeşte tot

poezie de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au mucezit altarele prea sfinte

Au mucezit altarele prea sfinte
Botezuri vagi lucesc pe sfinte uşi
Bătrânii popi cădelniţând morminte
Se cred Serafimi de strajă puşi.

Secundele prin aere polare
Pe străzi îşi dau pribege întâlniri
Şi centrul fuselor orare
Se regăsesc ca-n primele nuntiri.

Gonesc între tablouri congelate
Trezind la viaţă uşoare-mbrăţişări
Iar şoaptele din goluri desfundate
Se caută pe fragede cărări.

Numai tu suflete de patimi ars
Pe-acel tăpşan ascuns sub lăcrimare
Şi zgomotul e surd la fiecare pas
În drumul lui spre alba depărtare.

poezie de Ion V. Nica din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă albă

striveşte-mă c-o ultimă strigare
luată din vârfurile plopului înalt
pe-o spirală de lumină
cu bucuria abandonului
ieşit din clipele rotunde
adunând secundele împrăştiate în palmele deschise.

vino în suspans
dezbrăcat de anotimpuri,
recompunând electronii întârziaţi
de pe marginea unui sincron necerut de nimeni.

vom face un fel de semn de împăcare
cu lumea, cumpărând dimineaţa
rătăcită printre frunzele căzute
şi făcând-o a noastră,
dimineaţa visului alb.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!