uitat

Sirena

O sirenă-a întâlnit un flăcău care-înota;
L-a prins în braţe pentru-a fi numai al ei;
Şi-a apăsat trupul de trupul lui;
A râs – şi, plonjând în adâncuri,
A uitat, în cruzimea fericirii,
Că chiar şi-îndrăgostiţii se îneacă.

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De vei pleca
rămâi vis în pupila inimii
pentru a te iubi
în şoapta nopţii,
să nu te uit nicicând.
Cu cealaltă inimă
te-am uitat deja,
dar niciodată de tot!

Da!
Am două inimi
dar amândouă
te iubesc.
Le poţi condamna?

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie

Mamă dragă, te-am uitat,
Curăţind la vie,
Să faci vin de mângâiat,
Viaţa ruginie!...

Drumuri grele de oraş,
M-au furat în zarea
Năzuinţelor ce strâng,
Dorul şi uitarea...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatele timpului

Ne-ar trebui
O mie
De ani
Să ne iubim
Şi ce păcat
Ca timpul
Ne este
Prea duşman
Şi ce păcat
Că noi
Am şi uitat
Să fim
Şi ce păcat
Că-n veacul
Acesta
Nu te am.

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de-aprins focul amintirii

Oriunde-ai fi
tăcere
spune-mi
cu buzele tale mute
că depărtarea e o iluzie

Că primăvara şi-a uitat schiurile acasă

Că de pe muntele acesta
spune-i tu numele

A fi sincer înseamnă a iubi viaţa

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (1979)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă scurg...

mai am o viaţă cea netrăită
nici măcar nu ştiu ce
am fost sau
ce aş putea fi
am uitat totul
până şi plecările din mine
au rămas fără Dumnezeu

se face târziu
am ochii mici şi mă scurg...

poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe uită omu-n lume.
Multe am uitat şi eu.
Dar a te uita pe tine
nu stă-n caracterul meu.

catren de Dumitru Delcă (august 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refluxul memoriei

Adevăr...
Sau poate sub fruntea trează
Îndoiala s-a iscat,

Iubire...
Sau poate tot ce-a fost
Doar am visat,

Uitare...
Dar nici nu-mi pare rău
Că ai uitat!

poezie de Virginia Radu Gavrilă (1978)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitat la tine-n ţară

Ne răsucim pe muchii de-ntrebări,
stau gândurile-n margini de redută
sub ploi de toamnă aducând fiori
pe picături de apă ne-ncepută.
Ne amăgim în nevăzutul prag
al veacului care a-nceput să crească
pe falsele valori ce ne atrag
în cursele cu miză nefirească.

Suntem conduşi de un destin bizar,
fără suport în gene ancestrale,
clădit inapt întrun ţesut precar
din imanente falsuri marginale.
Cuvintele strâmbate nefiresc
se zbat incert în conversaţii nule,
cu golicinea tâmpă ne rănesc,
în hăuri explodând, ca nişte bule.

Modele adoptăm de împrumut
nu le testăm, nu ştim dacă vor ţine,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicul 11

Căpitane... au trecut 16 ani
De când la Cer te-ai ridicat.
Ai devenit un Înger pentru fani
Şi niciodată nu vei fi uitat!

E un octombrie urât, rece,
Iar tu nouă mult ne lipseşti.
Durerea e mare, timpul trece
Şi din Cer acum ne păzeşti...

poezie de Alina-Georgiana Drosu (5 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!