ochii care nu se vad se uita

Numai timpul îţi va da răspunsurile pe care le cauţi, şi ţi le va da când vei uita întrebările.

citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii văd în părinţi trecutul, părinţii văd în copii viitorul.

citat din A.S. Makarenko
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

ziarist (vezi şi gazetar)

Un ziarist este cineva care priveşte lumea şi felul în care funcţionează, cineva care se uită îndeaproape la lucruri în fiecare zi şi relatează ceea ce vede, cineva care înfăţişează lumea, evenimentele, pentru alţii.

definiţie clasică de Marguerite Duras
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul lebedei

M-am întors într-o zi în sat
Să mai adoarmă în mine tristeţea
Şi toţi salcâmii m-au întrebat
Unde? Unde ţi-e tinereţea?

Am pierdut-o – le-am spus – am pierdut-o demult,
Zi cu zi am pierdut-o şi noapte cu noapte.
Mi-au mâncat-o oraşul plin de tumult
Şi cântecele toate rostite în şoapte.

Am vrut să văd casa în care-am crescut,
Poarta a rămas zăvorâtă.
De ce te-ai întors? Ce mai cauţi aici?
S-a răstit la mine o umbră urâtă.

Nu te speria, i-am răspuns, n-am să-ţi cer
Nici pâine, nici struguri, nici rodii,
Doresc doar atât: să-mplinesc
Ce e scris în străvechile zodii.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spectacol

În mână un buchet de flori din grădiniţă,
Şi-n ochi speranţe mari spre ziua ce-o să vină,
O văd cum iese-afară, frumoasă, în rochiţă,
Trotuarul e o scenă iar ea e în lumină.

O văd cum stă pe bancă şi-i tare fericită,
Şi mă apropii iar împins încet de dor,
Apare alt actor şi-i cântă, şi-i recită,
Iar eu rămân în spate un simplu spectator.

În mână flori uscate aşteaptă ziua care
A fost întârziată mai mult de zece ani,
Să fie-aceasta oare o noua încercare
Să le găsesc căminul acestor ochi orfani?

O văd pe-aceeaşi scenă în aceeaşi lumină,
Şi mă îndrept spre ea timid şi gânditor,
De unde-aveam să ştiu că el iar o să vină,
Şi eu o sa rămân acelaşi spectator.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai avea ochii mei, ai vedea ce văd şi eu. Dacă ai avea sufletul meu, ai simţi ce simt şi eu. Dacă ai avea inima mea, am fi aceeaşi persoană şi nu ne-am putea despărţi niciodată.

aforism de Eduard Palade (12 ianuarie 2005)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care nu se cunosc pe ei înşişi, se pot hrăni cu măguliri mincinoase, nu eu care mă văd şi mă cercetez până-n rărunchi şi care ştiu bine câte-s ale mele.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce mă împiedică să cobor în arenă e faptul că văd acolo prea mulţi inşi pe care-i admir dar pe care nu-i pot stima, într-atât îmi par de naivi. De ce i-aş provoca, de ce m-aş măsura cu ei pe-aceeaşi pistă? Lehametea mea îmi dă asemenea superioritate, că nu-i văd ajungându-mă din urmă vreodată.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembre

Te uită cum ninge decembre...
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.

Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.

Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.

Ce cald e aicea la tine,
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre...
Nu râde... citeşte nainte.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te uită cum scrie poetul
Şi-atunci nu era...internetul.

Inima omenească poate să sufere. Ea este în stare să cuprindă mai multe lacrimi decât apele oceanului. Niciodată nu ştim cât de adâncă şi cât de nesfârşită este această inimă, până ce nenorocirea nu începe a-şi dezlega barierele norilor ca s-o umple cu potopul întunericului... Îţi poţi închipui cum arată adâncul inimii? Cred că ar arăta ca un altar – pentru că este sfânt; ca o zăpadă – pentru că este imaculat; ca o flacără – pentru că este fierbinte şi ca moartea de neînduplecat... O văd cum iradiază pe chipul Omului Frumos şi Nobil toate sentimentele... şi stau şi mă minunez, plină de admiraţie- când văd cum acestea încep să izbucnească, să curgă lin, bogat, sublim, adânc şi alinător ca şoaptele unui râu, să-i alunece bogate şi puternice prin faţa ochilor, când aproape au scăpat de sub stăpânirea ei... şi văd acest chip luminat de o expresie blândă, sinceră, serioasă, plină de bunătate, echilibrată, duioasă, plină de bunăvoinţă, conştiincioasă, credincioasă şi înţeleaptă... Este un spectacol plin de magie pe care nu-l pot uita niciodată! Da, un astfel de Om mi l-aş dori să-mi fie alături de-a lungul vieţii; să-mi fie călăuză în cele ce-mi sunt cunoscute, să-mi fie stăpân şi să mă îndrepte când greşesc, să-mi fie prieten întotdeauna!

Charlotte Bronte în Shirley, traducere de D. Mazilu
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!