fulgere apoi tunet

Hal: Matematicienii sunt nebuni. Toamna trecută am fost la o conferinţă la Toronto şi n-am fost în viaţa mea mai epuizat. 48 de ore în continuu de petreceri, băutură, droguri, referate, discursuri...
Catherine: Droguri?
Hal: De cele mai multe ori amfetamine. Adică eu nu iau, dar unii dintre cei mai în vârstă erau chiar dependenţi. Ei au impresia că au nevoie de aşa ceva.
Catherine: De ce?
Hal: Cred că se tem de faptul că la 23 de ani creativitatea lor atinge apogeul şi apoi din acel punct continuă să scadă.
Catherine: Asta credea şi tata.
Hal: Cred că toate lucrările cu adevărat originale sunt făcute de tipii tineri.
Catherine: Tipii tineri?
Hal: Adică, sigur, sunt scrise şi de femei.
Catherine: Serios, cum ar fi?
Hal: Păi, este o femeie la Stanford, dar nu-mi aduc aminte numele ei.
Catherine: Sophie Germaine?
Hal: Da, aşa. Cred că am văzut-o la conferinţe, dar nu cred că am cunoscut-o vreodată.
Catherine: S-a născut la Paris în 1776.
Hal: Atunci cu siguranţă n-am cunoscut-o.

replici din filmul artistic Dovada, scenariu de David Auburn
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercetătorul: Aşa cum demonstrează cercetările istorice, capul există încă de pe vremea când omul avea coadă. Între timp, coada omului, atrofiindu-se, a căzut, astfel că astăzi nu mai zăreşti coadă la om, ci doar om la coadă. Principala funcţie a capului este aceea de a-l face pe om să gândească. Cu toate acestea, întâlnim astăzi destui oameni cu funcţie care gândesc cu alte organe ale corpului omenesc. În ceea ce priveşte evoluţia rolului capului, notăm epoca matriarhatului, când rolul conducător îl avea capul de femeie. Pe vremea aceea, din cauza ignoranţei, femeile îl aveau în cap pe Dumnezeu. Astăzi, datorită emancipării, nici Dumnezeu nu ştie ce au în cap. Apoi, a urmat, la rând, capul bărbatului cu rol conducător. Capul bărbatului este foarte dotat, fiind în stare de orice, dar mai ales în stare de... ebrietate.

replică din Unda veselă, Pseudo-eseu despre cap de Corneliu Sofronie (1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: I-ai văzut, Nis?
Nistor: Încă nu, dom' director.
Traian: Grăbeşte-te, te rog!
Nistor: I-am văzut, dom' director!
Traian: Stai! Încotro?
Nistor: Păi... I-am văzut... Mă duc să-i chem aici.
Traian: Nu! Rămâi aici! Nu pleci nicăieri!
Nistor: Dar...
Traian: Eşti nebun?! Vrei să n-ajungi la timp lângă colegii tăi?! Trimitem pe cineva să-i cheme. Cum se numesc?
Nistor: Familia Cristescu.
Traian: Deci, familia Cristescu... Tinere, te rog să mergi să-i chemi pe cei din familia Cristescu. Să li se permită accesul în Institut, apoi tu şi câţiva colegi să-l însoţiţi înapoi pe geograful ăsta înalt, împreună cu prietenii săi... Gata, Nis, s-a rezolvat! Eşti mulţumit?
Nistor: Cum să nu, dom' director? Foarte.
Traian: Bine. Eu am să mă întorc în Institut. Ai grijă să nu întârzii prea mult. Cel târziu la 11.30 să fii lângă colegii tăi! E clar?!
Nistor: Clar, dom' director.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charles Brandon: Noi trebuie să rămânem în graţiile regelui sau vom deveni nişte nimicuri. Lasă-l să se însoare cu cine vrea.
Prinţesa Margaret: Aşa ai gândit mereu, nu-i aşa? Eşti foarte cinic. De-asta eşti prieten cu diavolul de Boleyn?
Charles Brandon: Ţi-a plăcut de el când ne-a ajutat să ne întoarcem la curte. Sau erai doar cinică?
Prinţesa Margaret: Nu-i cunoşteam jocul atunci. Acum îl ştiu şi îl dispreţuiesc.
Charles Brandon: Şi eu, dar mai mult îl urăsc pe Wolsey. Este o căsătorie convenabilă.
Prinţesa margaret: Ca a noastră.
Charkes Brandon: Nu, eu te-am iubit.
Prinţesa Margaret: Nu ştii ce înseamnă acest cuvânt. Poţi iubi un an, o lună, o zi, chiar şi o oră. Şi în ora aceea chiar cred că iubeşti la fel de bine şi de profund ca orice bărbat. Dar după aceea nu mai iubeşti. Iubeşti pe alta şi apoi pe alta. Dragostea ta e cea mai generoasă acolo unde doare cel mai mult.

replici din filmul serial Dinastia Tudorilor
Adăugat de Conescu Raluca, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ellis Loew (când White se apropie de el în toaletă, după ce refuză să răspundă la întrebările lui Exley): Eu cred că am încheiat discuţia, asta doar dacă n-ai venit să mă ştergi la fund. (White se uită la el tăcut.) Haide, nu încerca cu mine porcăria de tipul poliţistul cel bun – poliţistul cel rău. Aproape că am inventat-o. Şi ce dacă un actor homosexual e mort? Băieţi, fete, zeci coboară din autobuz în Los Angeles zilnic. (White continuă prin a-i lovi capul de oglindă şi apoi îl bagă cu capul în toaletă.) Ia-l de pe mine, Exley!
Ed Exley: Nu ştiu cum.
Bud White: Acum, ştiu că te crezi cel mai mare şi mai tare. Ei bine, uite care-i treaba: dacă te elimin, or să vină şi mâine alţi zece avocaţi să-ţi ia locul. Ei n-or să vină cu autobuzul, atâta tot! (Îl târăşte pe Loew în biroul lui şi îl ţine la geam atârnat de picioare până când mărturiseşte)
Ed Exley: Aşa obişnuiai tu să joci poliţistul bun – poliţistul rău?

replici din filmul artistic L.A. Confidential
Adăugat de Adelina Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reporterul: Ce mai faci, Ioane, cum o mai duci?
Ion: Mulţămesc, bine! Fur... Adica, noa, mă privatizez şi eu, ca să nu ramâi de prost. Să nu-mi zâcă copiii când or fi mari: "Mă, tată, toată lumea s-o privatizat, numa' tu, ca fraieru', nu!"
Reporterul: Fii mai clar, Ioane, fă-ne să-nţelegem!
Ion: Mă rog frumos. Eu credeam că a-nţăles toată lumea, că nu-i aşa greu, noa.
Reporterul: Nu ideea cu furatul. Pe aia cu privatizarea, cum te privatizezi...
Ion: Păi, da, pă aia. Că până acum... adică până la răscoala din decembrie, ştii matale, ni se zâcea că toţi suntem propritari. Acum se zâce că fiecare este propritar. Şi atunci, ce fac io? Păi, duc acasă toate lucrurile pe care eram propritari toţi.
Reporterul: Cum ştii tu cât anume îţi revine ţie?
Ion: Cum ştiu? Ehe, mintea ţăranului, tinere, mintea ţăranului, că isteţ ca ţăranu', ehe... Păi io calculez simplu. De pildă, să zicem că dacă văd o roată. Acu io-mi închipui că dacă am fost propritari toţi... apoi nu-i toată a mea. De aia nu fur toată roata... dar iau şi eu acolo de-o spiţă. Azi o spiţă, mâine o spiţă.... şi p-ormă-mi fac un SRL....

replici din Unda veselă, sceneta "Interviu cu Ion" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jen: Dawson, îmi placi.
Dawson: Da, dar nu e de ajuns să mă placi. Vreau să mă doreşti.
Jen: Eşti ca un Dumnezeu pentru mine Dawson, şi nici măcar nu cred în Dumnezeu. Şcoala asta nu m-a primit cu braţele deschise. Toţi par să mă urască şi nu ştiu de ce. Poate din cauză că sunt din New York sau pentru că sunt diferită. Viaţa mea aici pare o lungă detenţie din care nu pot scăpa, dar apoi mă gândesc la tine. Şi la cum am întâlnit un băiat atât de romantic şi atât de grijuliu şi care îmi place şi pe care îl doresc atât de mult. Dawson, tu eşti motivul pentru care reuşesc să trec peste zilele urâte. Şi de crezi că vreau să fii un mare armăsar musculos, atunci eşti nebun.
Dawson: Înţeleg că nu vrei să ne grăbim, chiar înţeleg. Şi nu vreau să te grăbesc. Nu vreau să fiu acel tip de băiat. Dar sunt şi eu om cu hormoni. Şi aş minţi dacă aş spune că nu m-am gândit niciodată să fac dragoste cu tine. Îmi trece prin minte de sute de ori pe zi.
Jen: Doar o sută? O nimica toată.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Katherine Watson: De când te-ai căsătorit, ai lipsit de la şase cursuri, de la o lucrare şi de la un parţial.
Betty Warren: Am plecat în luna de miere şi apoi a trebuit să mă ocup de amenajarea casei. Ce vrea de la mine?
Katherine Watson: Prezenţă.
Connie Baker (cu sfială): Majoritatea profesorilor se fac că nu văd atunci când studentele căsătorite lipsesc de la două-trei cursuri.
Katherine Watson: Atunci de ce nu vă măritaţi încă din anul întâi? În felul ăsta aţi putea abolvi fără ca măcar să fi trecut vreodată prin campus.
Betty Warren: Nu desconsidera tradiţiile noastre doar pentru că dumneata eşti împotriva lor.
Katherine Watson: Nu trata cu lipsă de respect acest curs doar pentru că eşti măritată.
Betty Warren: Nu mă trata pe mine cu lipsă de respect doar pentru că dumneata nu eşti.
Katherine Watson: Vino la curs, fă-ţi temele, sau nu vei trece.
Betty Warren: Dacă nu trec, vor fi consecinţe.
Katherine Watson: Mă ameninţi?
Betty Warren: Te educ.
Katherine Watson: Asta e meseria mea.

replici din filmul artistic Zâmbet de Mona Lisa
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daphne: Trebuie să recunosc că aveţi o casă superbă.
Niles: Îţi mulţumesc. Se află în familia lui Maris de patru generaţii. Când eram un biet stagiar, îmi conduceam maşina printre aceste dealuri şi nici nu îndrăzneam să visez că voi locui vreodată într-unul dintre aceste conace măreţe. Apoi, într-o după-amiază, am zărit-o pe Maris. Părea aşa de neajutorată, lovind la poartă cu pumnii ei micuţi şi cu un levier.
Daphne: O încuiaseră înăuntru?
Niles: Nu, nu, asta s-a întâmplat cu mult mai târziu. În acea zi, se întorcea de la Târgul de Antichităţi cu un clopot de sticlă rar, ce i-a aparţinut cândva Silviei Plath, când porţile n-au vrut să se deschidă. Desigur, m-am oprit ca s-o ajut. Când mâinile noastre s-au atins, s-au declanşat brusc scântei şi, ca prin magie, porţile s-au deschis înaintea noastră. Am considerat că ăsta a fost un semn.
Daphne: Şi aţi înţeles că eraţi sortiţi să fiţi împreună.
Niles: Da, ne-am căsătorit după doar trei ani.

replici din filmul serial Frasier
Adăugat de Eliza Ghitulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Juan: Doamnelor, domnilor (rumoare, fluierături)... Sunt Don Juan!
Mulţimea (suntem în ianuarie 1990): Noi nu ne vindem ţara, nu ne vindem ţara!
Don Juan: Doamnelor, domnilor... e o confuzie! Eu sunt de aici... autohton!
Un grup de oameni ai muncii (de la întreprinderea Tehnoton): Tehnoton! Tehnoton! Tehnoton! (apoi) Iliescu nu ceda, Tehnoton e-armata ta!
Don Juan: Dar sunt de-al vostru! Asta mi-e porecla! Don Juan!
O voce: Cine-i ăsta? Cine eşti, mă?
Don Juan: Un om care iubeşte femeile! Don Juan! Un om care face dragoste...
O femeie din mulţime: Linişteeee! Linişteee! Să ne spună domnul Jean Barosan... ce rol avea atunci când se strecura în patul femeilor! Ce informatii trebuia să obţină!
Don Juan: Femeia asta e nebună! Eu n-am făcut politică, am făcut dragoste!
Mulţimea: Jos securiştii! Jos securiştii! Jos securiştii! (Don Juan pleacă de la tribună învins de vreme şi de vremuri.)
Un grup de femei octogenare: Iliescu! Iliescu! Când Iliescu apare, soarele răsare!

replici din spectacolul grupului Vouă, scenariu de Corneliu Sofronie (1990)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!